in

Vulture

I vulturi assicuranu a pulizia in a natura perchè manghjanu carie, vale à dì animali morti. A so testa calva è u collu nudu facenu questi putenti rapaci inconfundibili.

Carattirìstichi

Chì sò i vulturi ?

Vulturi sò un gruppu di rapaci grossi à assai grandi chì si alimentanu principarmenti di carogne. Hè tipicu chì in quasi tutte e spezie a zona di a testa è u collu sò liberi di piume. Hanu un beccu putente è unghie forti In ogni casu, i circadori anu truvatu chì i vulturi formanu dui gruppi chì sò solu ligeramente ligati. I Vulturi di u Vechju Munnu è i Vulturi di u Novu Munnu. I vulturi di u Vechju Munnu appartenenu à a famiglia di u falcu è formanu duie subfamiglie. Unu hè quellu di i vulturi di l'Anticu Munnu (Aegypiinae), chì includenu i vulturi neri è i grifoni.

U sicondu hè a sottufamiglia Gypaetinae, a più cunnisciuta di quale hè l'Upa è l'Egizianu. Questi dui si distinguenu da l'altri vulturi di u Vechju Munnu per u so capu è u collu piumati, per esempiu. I vulturi di l'Anticu Munnu ponu cresce à più di un metru di altezza è anu una apertura di l'ala di 290 centimetri. Tipica per parechji di elli hè un ruff fattu di piume, da quale u collu nudu protrude.

U sicondu gruppu grande di vultures hè u New World vultures (Cathartidae). Includenu u cundor andinu, chì pò cresce à circa 120 centimetri in grandezza è avè una envergatura di l'ala di finu à 310 centimetri. Questu face u più grande rapace è unu di i più grandi uccelli volanti in u mondu. Mentre chì i vulturi di u Vechju Munnu ponu agghicà cù i so pedi, i vulturi di u Novu Munnu ùn mancanu di l'appiccicazione, per quessa, ùn ponu micca, per esempiu, tene nantu à a so preda cù l'artigli di i so pedi.

Induve campanu i vulturi ?

Vulturi di u Vechju Munnu si trovanu in Europa, Africa è Asia. Vulturi di u Novu Munnu, cum'è u so nome suggerisce, sò in casa in u Novu Munnu, vale à dì in America. Ci si trovanu in l'America Meridionale è Centrale è in i Stati Uniti. Vulturi di u Vechju Munnu campanu principarmenti in paisaghji aperti cum'è steppe è semi-deserti, ma ancu in muntagna. Ancu i vulturi di u Novu Munnu abitanu ancu in paisaghji aperti, campanu ancu in fureste è machja. U vulture turchinu, per esempiu, abita in i deserti è i boschi.

Certi spezii, cum'è u vulturu neru, si trovanu solu in i terreni umidi. Oghje campanu ancu in cità è cercanu i rifiuti in a basura.

Chì tippi di vulturi ci sò ?

Vulturi di l'Anticu Munnu includenu spezie ben cunnisciute cum'è u Vulture Griffon, u Vulture Pigmeu è u Vulture Neru. U vulturu barbutu è u vulturu egizianu appartenenu à a sottufamiglia Gypaetinae. Ci hè solu sette spezie di vulturi di u Novu Munnu. U più famosu hè u putente condor andinu. L'altri spezii cunnisciuti sò u vulture neru, u turchinu è u rè vulturi

Quanti anni anu i vulturi ?

Vultures ponu esse abbastanza vechji. I grifoni sò cunnisciuti per vive per circa 40 anni, certi animali ancu assai più longu. U condor andinu pò campà sin'à 65 anni.

Comportate

Cumu campanu i vulturi ?

Vulturi di u Vechju Munnu è u Novu Munnu anu un travagliu impurtante: sò a polizia di salute in natura. Perchè sò principarmenti scavengers, puliscenu i carcassi di l'animali morti, impediscendu a diffusione di i patogeni.

I vulturi di u Vechju Munnu ponu odore bè, ma ponu vede ancu megliu è scopre i carcassi da una altezza di trè chilometri. Vulturi di u Novu Munnu anu un sensu di l'olfattu ancu megliu cà i vulturi di u Vechju Munnu è, cù u so nasu finamente sintonizatu, ponu ancu detectà a carogna da una grande altezza chì hè oculata sottu à l'arburi o arbusti.

Ci hè una divisione di u travagliu trà i vulturi quandu si tratta di caccià a carogna: i più grandi spezie cum'è l'avuturi grifoni o i cundori sò prima. Adupranu gesti minaccianti per determinà quale di elli hè permessu di manghjà prima, è l'animali più famiti prevalenu. Hè ancu sensu chì i più grossi vulturi manghjanu prima: solu anu abbastanza forza per strappà a pelle di l'animali morti cù u so beccu.

Certi spezii di vulture manghjanu principarmenti carne di musculu, altri guts. Vulturi barbuti piace megliu l'ossi. Per piglià a medula, volanu in l'aria cù un ossu è l'abbandunonu nantu à e rocce da una altezza di 80 metri. Quì l'ossu si rompe è i vulturi manghjanu a medula ossea nutritiva. Tutti i vulturi sò eccellenti volanti. Puderanu planà per ore è ancu copre grandi distanzi. Mentre chì certi vulturi di u Vechju Munnu sò gregari è campanu in culonii, i vulturi di u Novu Munnu tendenu à esse sulitariu.

Cumu si riproducenu i vulturi ?

Vulturi di u Vechju Munnu custruiscenu nidi massicci nantu à l'arbureti o cornici in i quali ponu i so ovi è cresce i so ghjovani. Vulturi di u Novu Munnu, invece, ùn custruiscenu micca nidi. Simply ponnu i so ova nantu à scogli, in burrows, o in stumps d'arburu cavu.

Care

Chì manghjanu i vulturi ?

Tutti i vulturi di u Vechju Munnu è i vulturi di u Novu Munnu sò principarmenti scavengers. S'ellu ùn si trova micca abbastanza carogne, certi spezie cum'è u vulturu neru in l'estiu, ma ancu caccia animali cum'è cunigli, lucertole o agnelli. Vulturi di u Novu Munnu uccidenu ancu qualchì volta i picculi animali.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *