A resina hè una sapa grossa da a natura. Diversi pianti volenu aduprà per trattà e ferite nantu à a superficia. Tuttavia, l'omu hà ancu amparatu à pruduce artificialmente diverse resine. Si usa per fà pitture è adesivi. Si parla tandu di "resina artificiale".
A resina hè ancu cunnisciuta cum'è ambra. L'ambra ùn hè nunda più cà a resina chì hè solidificata annantu à milioni d'anni. A volte un picculu animali hè intrappulatu in l'internu, di solitu un scarabeu o un altru insettu.
Chì avete bisognu di sapè nantu à a resina naturali?
A resina naturali si trova principalmente in i coniferi. In a vita di ogni ghjornu, tuttu u liquidu hè chjamatu "resina". Hè u listessu in sti dichjarazioni.
Un arbulu vole usà a resina per chjude e ferite in a cortezza. Hè simile à ciò chì facemu quandu scrappamu a nostra pelle. Allora u sangue si coagula nantu à a superficia è forma una capa fina, vale à dì scab. E ferite à un arbulu sò causati, per esempiu, da l'artigli di l'orsi o da u cervu, u cervu rossu, è altri animali nibbling nantu à a cortezza. L'arburu usa ancu a resina per riparà e ferite causate da i scarabeci.
A ghjente hà nutatu prima chì u legnu resinous brusgia particularmente bè è per un bellu pezzu. I pini eranu i più populari. A ghjente volte ancu sbuchjata l'corteza di un arbre parechje volte. Questu ùn solu cullò assai resina nantu à a superficia di u legnu, ma ancu in l'internu. Stu legnu hè statu segatu è spartutu in pezzi più fini. Hè cusì chì u Kienspan hè statu creatu, chì hà brusgiatu per un tempu particularmente longu. Hè stata messu nantu à un supportu per l'illuminazione. U legnu per u pinu pò ancu esse acquistatu da stumps d'arburu.
Finu à un centu anni fà, ci era una professione speciale, u Harzer. Tagliò l'corteza di l'arbureti di pinu per chì a resina curria in un picculu bucket à u fondu. Cuminciò à a cima di l'arbulu è hà travagliatu pianu pianu. Questu hè esattamente cumu u caoutchouc hè ancu estrattu oghje per fà gomma da ellu. In ogni casu, a resina pò ancu esse ottenuta da "foglie" i pezzi di legnu in forni speciali.
A resina hè stata aduprata in parechji modi diffirenti in u passatu. À l'età di a petra, a ghjente incollava cunei di petra à i manici di l'assi. Mischiatu cù grassu di l'animali, hè stata dopu aduprata per lubricate l'assi di i carru in modu chì i roti giravanu più facilmente. Pitch puderia ancu esse estratti da a resina. A mala furtuna hè assai appiccicosa. A mala furtuna si sparghje nantu à i rami, per esempiu. Quandu un uccello si pusò nantu à ellu, si appiccicava è hè statu dopu manghjatu da l'omu. Allora era solu "sfurtunatu".
In seguitu, a resina era ancu usata in medicina. Quandu i navi sò stati custruiti, i spazii trà e tavole sò stati sigillati cù resina è canapa. L'artisti anu utilizatu a resina, frà altri cose, per ligà a polvere di pittura.
Chì pensanu l'esperti nantu à a resina?
Per l'espertu, però, solu una parte di a resina d'arburu hè vera resina. In a chimica, a resina da l'arburi hè custituita da parechji cumpunenti. Quandu i pezzi di resina sò mischiati cù l'oliu, hè chjamatu balsamo. Mesturatu cù l'acqua hè chjamatu "resina di gomma" dopu à seccu.
Ci sò parechji tipi di resina sintetica. Sò fatti in fabbriche chimiche. A materia prima per questu venenu da u petroliu.