I ratti tenuti cum'è animali di l'animali sò discendenti da i ratti marroni. Si dicia ch'elli migraru da l'Asia à l'Europa. Ma sò ghjunti à l'Occidenti per navi è caravane.
Carattirìstichi
Chì pare un ratu ?
I rati marroni sò roditori è appartenenu à a famiglia di i topi. Pisanu da 200 à 400 grammi, à volte ancu finu à 500 grammi. U so corpu hè da 20 à 28 centimetri è a so cuda hè da 17 à 23 centimetri di longu. A cuda di ratu hè più corta di u corpu è pare chì hè "nudu". Ddu coda hè unu di i mutivi per chì l'omu sò disgustati cù i rati. Ùn hè micca nudu, ma hà numerosi filari di squame da quale cresce i capelli. Questi capelli funnu cum'è antenne, chì u ratu usa cum'è guida.
È a coda di u ratu hà ancu di più boni qualità : u ratu pò aduprà per sustene si in a scalata è cusì mantene u so equilibriu. Hè ancu un tipu di termometru chì u ratu usa per regulà a so temperatura di u corpu. I rati marroni sò grisgi à neri-marroni o rossi-marroni nantu à e so spalle, è i so abdomeni sò bianchi. I so ochji è l'arechje sò abbastanza chjuchi. L'arechje sò curtite, u musu hè smussatu, a cuda hè nuda è abbastanza grossa. I pedi sò rosa.
In più di questi animali di culore nurmale, ci sò ancu animali neri, alcuni cù un pettu biancu. I rati chì sò tenuti cum'è animali domestici oghje sò tutti i discendenti di u ratu marrone. Sò stati criati in parechje varianti di culore: avà ci sò ancu animali spotted. I rati bianchi di u laboratoriu sò ancu discendenti da i rati marroni.
Induve campa u ratu
A casa originale di u ratu marrone hè a steppa in Siberia, u nordu di a Cina è a Mongolia. Da quì anu cunquistatu u mondu sanu : viaghjanu in u mondu cum'è clandestini nantu à i navi è parechji altri mezi di trasportu è si trovanu in ogni locu oghje.
Ratti marroni salvatichi campanu in steppe è campi. Ci creanu tane largamente ramificate sottu a terra. I rati marroni sò stati strettamente legati cù l'omu assai tempu fà. Oghje campanu in cantine, despensa, stalle, in basura, è ancu in u sistema di drenaje - quasi in ogni locu.
Chì tipi di ratti ci sò?
U ratu marrone hè strettamente ligatu à u ratu di casa (Rattus rattus). Hè ligeramente più chjuca, hà l'ochji è l'arechje più grande, è a so cuda hè un pocu più longa di u so corpu. In Germania hè stata spinta fora da i rati marroni è avà hè cusì raru in Germania chì hè ancu prutetta. I rati anu parechji altri parenti in u mondu. Ùn si sà esattamente quantu ci sò. Più di 500 spezie di ratti diffirenti sò cunnisciute finu à a data.
Quanti anni hà un ratu ?
I ratti tenuti cum'è animali domestici vivenu per un massimu di trè anni.
Comportate
Cumu campanu i topi ?
I rati marroni sò sopravviventi perfetti. Induve campanu a ghjente, ci sò i rati. Ùn importa micca i cuntinenti chì l'Auropei anu scupertu in l'ultimi seculi: i rati eranu quì. Perchè ùn sò micca specializati in un habitat specificu, cunquistanu rapidamente a so nova casa.
I surci anu amparatu prestu : induve ci hè ghjente, ci hè ancu da manghjà ! Ùn si sà esattamente quandu i ratti marroni sò stati attaccati à l'omu: puderia esse uni pochi di milla anni fà, ma puderia ancu esse ghjustu uni pochi centu anni fà.
I ratti si sveglianu solu à a sera è sò attivi di notte. Circa u 40 per centu di i ratti marroni in Germania vivenu fora. Facenu grandi passaggi sotterranei è tane cù calderoni viventi è alimentari allineati cù foglie è erba secca.
L'altri rati campanu in case, cantine, o, per esempiu, in u sistema di fognatura. Ci facenu ancu i nidi. Questi spazii viventi sò i tarritorii di i rati è sò vigorosamente difesi da elli contru l'animali stranieri. I ratti spessu facenu veramente viaghji in cerca di l'alimentu: camminanu finu à trè chilometri per truvà l'alimentu. I rati sò boni scalatori, natatori è subacquei assai bè.
I rati anu un sensu di l'olfattu eccellente, chì utilizanu per stabilisce se l'alimentu hè adattatu per manghjà o micca. Se un animali rifiuta l'alimentu - per esempiu, perchè hè velenoso - l'altri membri di u pacchettu lascianu ancu l'alimentu induve hè.
I rati sò animali assai suciali. Li piace a cumpagnia è campanu in grandi gruppi di famiglia in i quali 60 à 200 animali cavalcannu. Ùn hè micca sempre gentile è calmu quì: i rati anu una ghjerarchia stretta, chì hè spessu determinata in lotte feroci.
I rati pò crià assai rapidamente. Hè per quessa chì in certi grandi cità ci sò più rati chè persone. I masci ponu ripruduce à l'età di trè mesi, e femine un pocu dopu. Hanu ghjovani finu à sette volte à l'annu.
Amici è nemichi di u ratu
Volpi rossi, martore, polecats, cani, misgi, o civette ponu esse periculosi per i rati.
Cumu si riproducenu i rati ?
Ratti maschili è femini ùn campanu inseme cum'è coppie. Una femina hè generalmente accoppiata da parechji masci - è questu hè pussibule tuttu l'annu. Dopu à 22 à 24 ghjorni, una femina dà nascita da sei à nove, qualchì volta 13 ghjovani. Spessu una femina dà nascita à i so ghjovani in un nidu cumunale, è i zitelli di ratu sò criati inseme da e diverse mamme di ratu. I rati ghjovani chì anu persu a so mamma sò curati da e mamme di ratu restante.
I topi di i zitelli sò veri animali di nidu: cechi è nudi, anu a pelle rosata, arrugata. Apertura l'ochji solu quandu anu 15 ghjorni. Avà u so fur hè ancu crisciutu. Pianu pianu cumincianu à scopre u so circondu. Partenu da a tana per a prima volta quandu sò trè simani. I rati ghjovani sò assai ghjoculi è sbattulanu assai cun l'altri.
Cumu caccia u ratu ?
Calchì volta i rati diventanu predatori: ponu preda l'acelli è ancu i vertebrati finu à a dimensione di un cunigliu. Ma micca tutti i rati marroni facenu cusì. Di solitu sò solu certi pacchetti chì eventualmente cumincianu a caccia.
Cumu cumunicà i rati?
A maiò parte di u tempu si sente solu sguillati è sguillati da i rati, ma ponu ancu ringhi è sibila. I rati "parranu" l'un à l'altru in u chjamatu gamma ultrasonica. Tuttavia, a ghjente ùn pò sente nunda in questa gamma.