I cunigli sò mammiferi. Cum'è i cunigli, i lepri appartenenu ancu à a famiglia di lepri. Scientificamente, i lepri è i cunigli sò difficiuli di distingue. Cù noi, però, hè simplice: in Auropa, campa solu a lebre bruna, in l'Alpi è in Scandinavia ancu a lepre di muntagna. U restu sò cunigli salvatichi.
In più di l'Europa, i cunigli anu sempre campatu in l'America di u Nordu, l'Asia è l'Africa. Oghje campanu ancu in Sudamerica è in l'Australia perchè l'omu l'hà purtatu quì. U lebre articu pò campà da i zoni sittintriunali à vicinu à l'articu.
I lepri marroni sò facilmente ricunnisciuti da e so orecchie longu. A so pelliccia hè giallu-marrone nantu à u so spinu è biancu nantu à u so abdomen. A so cuda corta hè nera è bianca. Cù e so gambe posteriori longu, sò assai veloci è ponu saltà altu. Puderanu ancu odore è vede assai bè. Abitanu in paisaghji abbastanza aperti, vale à dì in boschi sparsi, prati è campi. In i grandi spazii aperti, l'arbureti, l'arbureti è l'arbureti chjuchi sò impurtanti per fà sentenu còmode.
Cumu campanu i lepri ?
I lepri campanu solu. Di solitu sò fora è circa à u crepuscolo è di notte. Manghjanu erba, foglie, radiche è granu, vale à dì granu di ogni tipu. In l'inguernu manghjanu ancu a cortezza di l'arburi.
I lepri ùn custruiscenu micca tane. Cercanu cavità in a terra chjamata "Sassen". Chì vene da u verbu sit - si pusò. Idealmentu, sti pads sò cuparti di verde, facendu un bonu locu di nasconde. I so nemichi sò volpi, lupi, gatti salvatichi, linci, è uccelli rapaci cum'è civette, falchi, buzzards, aquile è falchi. I cacciaturi piace ancu di sparà un cunigliu di tantu in tantu.
In casu di un attaccu, i lepri s'anatreranu in u so pack è speranu micca esse scupertu. U so culore di camouflage marronu li aiuta ancu. S'ellu ùn aiuta micca, fughjenu. Puderanu ghjunghje sin'à 70 chilometri per ora, cum'è un cavallu di corsa particularmente bonu. I nemici, dunque, catturanu principalmente animali ghjovani.
Cumu si riproducenu i cunigli?
I lepri europei si accoppianu da ghjennaghju à uttrovi. A gravidenza dura solu circa sei settimane. A mamma generalmente porta da unu à cinque o ancu sei animali ghjovani. Dopu à circa sei simani, u zitellu nascerà. Ciò chì hè speciale nantu à i lepri marroni hè chì ponu esse incinta di novu durante a gravidanza. A futura mamma poi porta animali ghjovani di diverse età. Una femina dà nascita à trè volte à l'annu. Si dice di scaccià sin'à trè volte.
I nasciti anu digià pelliccia. Puderanu esse vistu è pisanu da 100 à 150 grammi. Hè quantu o un pocu più di una barra di cioccolata. Puderanu scappà immediatamente, per quessa sò chjamati "precocial". Passanu a maiò parte di u ghjornu solu, ma stanu vicinu. A mamma li visita duie volte à ghjornu è li dà u latte à beie. Allora sò allattati.
A lepre marrone si multiplica assai rapidamente, ma a so populazione hè in periculu quì. Questu vene da l'agricultura, frà altri cose, chì disputa l'abitati di a lepre. U cunigliu hà bisognu d'arbureti è di spazii sbulicati. Ùn pò micca campà è multiplicà in un tamantu campu di granu. U velenu chì parechji agricultori usanu ancu i cunigli malati. E strade sò un altru periculu maiò per i cunigli: assai animali sò chjappi da vitture. I cunigli ponu campà finu à 12 anni, ma circa a mità di i cunigli ùn campanu più di un annu.