in

Marmotte: ciò chì duvete sapè

I marmotte sò roditori. Abitanu in l'emisferu nordu di a terra, fora di l'Articu. Piuttostu piace à i zoni friddi, per esempiu in a muntagna o in una steppa.

I marmotte sò longu circa un mezu metru. Allora ci hè a cuda. Pisanu uni pochi di kilogrammi. U pilu densu hè di solitu marroni per ch'elli sò ben camuffati. I gammi sò corti. Sò boni à scavà grotte. In quì dorme a notte, cresce i so ghjovani, è hibernate.

Ci sò 14 tippi diffirenti di marmotte. Pertenenu à u genus di marmotte è a famiglia di squirrel. I so parenti più vicini, chì sapemu megliu, sò i squirrels.

E spezie individuali si cumportanu assai diffirenti: a marmotta di u Canada hè un solitario. In u casu di a marmotta à ventre giallu, ancu di u Canada, un masciu è alcune femine parenti campanu in una caverna. In ogni casu, a maiò parte di e spezie di marmotte campanu in culunie. Un coppiu hè cunsideratu u capu cù i so parenti più ghjovani. Puderanu esce più tardi è pruvate à truvà a so propria culunia.

I marmotte cumunicanu cù soni chì sonanu cum'è fischi à noi umani. Spessu pensemu à l'acelli. Ma i fischi sò urla. Si avvisanu di u periculu da i predatori. Quessi sò spessu acelli di preda.

Una sola spezia di marmotta campa in Auropa, a marmotta alpina. Vive abbastanza altu in a muntagna. L'erba è l'arbe crescenu quì, ma micca più arburi perchè l'aria hè troppu magre per elli. Fora di l'Alpi, ci sò solu lochi cusì in i Carpati. Il s'agit d'une chaîne de montagnes qui s'étend de l'Autriche à la Roumanie jusqu'à la Serbie.

Cumu campa a marmotta alpina ?

Perchè a marmotta alpina hè l'unica spezia di marmotta in u nostru paese, di solitu chjamemu solu marmotta. In u sudu di Germania è Austria, hè ancu chjamatu Mankei o Murmel. In Svizzera, hè spessu un Mungg. E marmotte alpine esistenu solu in a Foresta Nera è in i Pirinei da quandu l'omu l'hà liberatu quì.

Di i roditori, solu u castor è u porcupine sò più grande in Europa. Una marmotta alpina adulta misura quasi cinquanta centimetri da a testa à u fondu. U pesu dipende assai di a stagione. In l'estiu, l'animali manghjanu riserve di grassu per l'invernu. Cusì avete bisognu di prati cù erba è erbe. Manghjenu ancu e radiche, foglie è ghjovani rimjiet. In l'invernu perdenu circa un terzu di u so pesu.

E marmotte alpine utilizanu a so tana per parechji anni. U fondu hà bisognu di una capa abbastanza grossa di terra per scavà e so tane. I burrows ponu esse assai grande è largamente ramificati. Ci sò pochi ingressi è assai surtiti deve esse necessariu una fuga.

E grotte per l'estiu sò solu un pocu sottu terra. Quì dormenu a notte. Elevanu i so ghjovani in camere di nidu speciale. I tubi per l'inguernu vanu più in fondu perchè a terra ùn si congela micca quì. L'hibernazione dura un pocu più di mezu annu.

Cumu campanu i ghjovani animali ?

Appena svegliatu da l'hibernazione, u capimachja maschile s'accoppia cù a femina capu. L'altri animali ùn devenu micca una chance, ma qualchì volta riescenu à fà in ogni modu. Dopu à circa cinque simani, a mamma dà nascita à dui à sei ghjovani. Ùn anu micca pelliccia, ùn ponu sente o vede, è ùn anu micca denti. Un cucciolo pesa circa 30 grammi, cusì ci vole trè per u pesu di una barra di cioccolata.

I ghjovani suttanu u latte da a so mamma. Crescenu vigorosamente è si sviluppanu finu à quì chì ponu abbandunà u burrow per a prima volta dopu à circa sei simani. Da tandu cercanu u so propiu alimentu. Solu quelli chì manghjanu abbastanza è mette in grassu sopravvive à a prima hibernazione.

I ghjovani animali diventanu sessualmente maturi dopu a seconda hibernazione à u più prestu. Allora pudete fà ghjovanu solu da allora. Per fà questu, però, anu da emigrà da casa, truvà a so propria zona, è custruisce una caverna. Questu hè assai periculosu perchè in questu tempu ùn anu micca un den protettivu è ùn anu micca membri di a famiglia per avvistà.

Chì nemici hà a marmotta alpina ?

U predatore più cumuni vene da l'aria. Hè l'acula d'oru. Sbatte è sbatte nantu à l'animali più ghjovani in particulare prima ch'elli ponu sparisce in a caverna. Un nemicu menu cumuni hè a volpe rossa. Sè pussibule, e marmotte s'avvisanu cù i so fischi, ma qualchì volta ùn hè micca abbastanza.

Si pensava chì e marmotte alpine spartevanu u travagliu è chì ci era certi guardiani chì eranu sempre in guardia. Oghje sapemu, però, chì questu ùn hè micca veru. Ogni animale manghja è riposa in mezu. Sè vo riposu, pudete guardà bè i nemici. Allora i supervisori si turnanu.

U più grande nemicu, però, hè a sulitudine in u primu invernu dopu l'emigrazione. Ogni secunnu animali chì deve passà u primu invernu solu mori. U primu invernu in i genitori hè ancu periculosu, ma micca tantu. Di l'animali più vechji, solu unu in circa vinti mori ogni annu da un predatore.

Un altru nemicu hè l'omu. In u passatu, assai marmotte alpine eranu ammazzate da i cacciatori. Manghjenu a carne, usavanu a pelle, è usavanu u grassu com'è medicina. Certi pirsuni utilizanu unguentu di marmotta per u dolore di l'articulazione. Tuttavia, e marmotte alpine ùn sò micca minacciate di estinzione. U statu detta quanti animali ponu esse cacciati.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *