in

Gundi

Gundis sembra un incrocio tra i porcellini d'India sudamericani e i cincillà. Ma i picculi roditori venenu da l'Africa di u Nordu.

Carattirìstichi

Chì pare Gundis ?

Gundis appartene à i roditori è quì à i parenti squirrel. Misuranu circa 17.5 centimetri da a testa à u fondu è anu una cuda chjuca chì hè solu un centimetru è mezu di longu è hà longu setole. U capu di u Gundis hà un musu smussatu cù baffi longhi. A so fur densa, assai suave hè impressiunante: hè una reminiscenza di a fur di a chinchilla sudamericana. U pelu hè custituitu solu di capelli morbidi. I capelli di guardia bristly, chì pruteghjanu a fura molle da l'umidità in altri animali, sò mancanti. I so capelli sò culuriti beige, marroni o grisgi nantu à a cima di u corpu.

Perchè u collu è e spalle di u Gundis sò abbastanza larghe, a so forma di u corpu pare un pocu toccu. A parte sottu di e so zampe davanti è posteriori sò morbidi cù grandi cuscini cum'è cuscinu. Le zampe posteriori di i Gundis sò un pocu più longu cà e so zampe davanti. Ancu i Gundis sò rodenti, i so musculi masticatori ùn sò micca particularmente forti è ùn sò micca assai boni à gnawing. L'ochji è l'arechje, invece, sò ben sviluppati per pudè vede è sente bè.

Induve campa Gundis ?

Gundis hè nativu di u nord-ovest di l'Africa di u Nordu, Maroccu è Tunisia. Quì campanu principarmenti in l'Atlas Mountains. I Gundis abitano in crepe di e muntagne è à i margini di grandi steppe desertiche.

Chì tipi di Gundi ci sò?

U Gundi appartene à a famiglia di u pettine. Ci sò quattru generi diffirenti, ognunu cù una sola spezia. In più di u Gundi, ci hè u Gundi à capelli longu, chì vive in u Sahara mediu, u Senegagundi in Senegal, è u Gundi à coda di bush in Etiopia è Somalia.

Quanti anni fa Gundis?

Perchè sò cusì pocu di ricerca, ùn si sà quantu vechji Gundis pò avè.

Comportate

Cumu campà Gundis ?

Perchè u pelu di i Gundis hè cusì suave è fluffy, anu un prublema quandu si bagnati: quandu si bagnati, i so capelli si appiccicavanu in ciuffe. Gundis poi pettina a so pelliccia cù e griffe di e so zampe posteriori. Hanu punte curtite, cum'è cornu, è sò cuparti di sete longu è rigide.

Hè per quessa chì i Gundis sò ancu chjamati dita di pettine. Per pettinalli, si ponenu nantu à e so zampe posteriori è dopu travaglianu a so pelliccia cù e so unghie. Cù i so unghie è i pettini di setole, i Gundis sò ancu assai boni à scavà in a sabbia di u desertu. Ancu s'è i Gundis parevanu piuttostu chubby, ponu muvimenti rapidamente: scorri rapidamente nantu à e rocce.

Quandu osservanu u so circondu, si ponenu nantu à e so gammi posteriori è sustene u so corpu di fronte nantu à e so gammi davanti allungati. I Gundis sò assai boni alpinisti grazia à e so griffe è e cime nantu à i so pedi, è scalanu scoglii ripidi senza sforzu abbracciandu i so corpi vicinu à a terra rocciosa. Per piglià u sole, si stende nantu à u so stomacu.

I Gundis sò matinu: si sveglianu da circa 5 ore è esce da a so tana o caverna sotterranea.

Allora prima si ponenu fermu è immobile in o davanti à l'entrata di a caverna è osservanu u so circondu. Se a costa hè chjara è ùn ci hè micca nimicu in vista, cumincianu à manghjà. Quandu a matina si riscalda, si ritiranu in e so grotte più fresche è crevimenti per riposà. Solu à a tarda dopu meziornu - versu 5 pm - tornanu attivu.

L'Arabi, dunque, chjamanu questu tempu "l'ora quandu u gundi esce". A notte, i Gundis dormenu in e so grotte di roccia sicura. Gundis pò esse spessu vistu camminendu solu in u so habitat. Ma prubabilmente vivenu inseme in gruppi di famiglia in e so tane. A diversità di l'altri roditori, però, ùn anu micca territorii fissi. Quandu i Gundis di diversi gruppi di famiglia si scontranu, ùn si sparghjenu micca o cumbattenu cun l'altri.

Amici è nemichi di i Gundis

Gundis anu assai nemici: questi include uccelli rapaci, serpenti, lucertuli di u desertu, sciacalli, volpi è genets. Se un Gundi scontra un tali nemicu, casca in ciò chì hè cunnisciutu com'è statu di scossa: ferma rigidu è completamente immobile.

U stessu passa quandu toccu un Gundi. Ancu s'è vo lascià allora l'animali, fermarà rigidu nantu à u so latu per uni pochi seconde o ancu minuti. Un Gundi pò vede cum'è mortu : pò piantà di respira per uni pochi di minuti, a bocca aperta è l'ochji spalancati. Hè cusì chì u Gundi prova di evitari l'attenzione di i so nemici. Eventualmente, cumencia à respira di novu, si mette fermu per un pocu tempu, è infine fughje.

Cumu cresce i Gundis?

Ùn si sà assai di a razza di Gundis. U ghjovanu deve esse precoci, nascenu cù l'ochji aperti è pilu, è puderà marchjà subitu. Sò circa sette à ottu centimetri di altu è passanu a prima volta in a so caverna protettiva.

Cumu cumunicà Gundis?

Les Gundis émettent un sifflement bizarre qui rappelle parfois un oiseau. U fischiu hè un sonu d'avvertimentu. Più i Gundis sò allarmati, più forte u fischiu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *