in

Urogallo

Cù u so ritu di corteggiamentu attraente è u so piumaghju verde-blu iridescente, u grouse di legnu hè unu di i più belli acelli d'Europa. Sfurtunatamente, sò diventati assai rari cun noi.

Carattirìstichi

Chì pari u grouse ?

I capercaillies crescenu per esse circa a grandezza di un turchinu, misurà finu à 120 centimetri da u beccu à a cuda. Questu li face unu di i più grandi uccelli nativi. Pisanu ancu quattru à cinque kilogrammi, alcuni ancu finu à sei. Un membru di a famiglia di u grouse, l'acelli anu un piume scuru, iridescente blu-verde nantu à u collu, u pettu è u spinu.

L'ale sò marroni. Anu un picculu puntu biancu nantu à i so lati, è u ventre è a parte sottu di a cuda sò ancu bianchi. A più notevuli hè a marca rossa brillanti sopra l'ochju: a rosa chjamata. Si gonfia assai durante u corteggiu. Inoltre, à questu tempu, u capercaillie hà uni pochi di piume nantu à u mento chì pareanu una barba.

E femine sò circa un terzu più chjucu è inconspicuous marron-biancu. Solu u scudo di u pettu rossu-marrone è a cuda di bande rust-russu è nera spiccanu da u piume simplice. Certi carattiristichi spiciali dimustranu chì u capercaillie sò in casa in e regioni friddi: I so narici sò prutetti cù piume è in u vaghjimu è l'inguernu i peri, i pedi è soprattuttu i puntelli sò densamente piumati.

Induve campa u grouse ?

In u passatu, u grouse di legnu era cumuni in e muntagne di tutta l'Europa cintrali è sittintriunali, è ancu in l'Asia cintrali è sittintriunali.

Perchè sò stati cacciati assai è ùn ci sò quasi micca abitati adattati per elli, sti belli acelli campanu solu in uni pochi di regioni in Auropa, cum'è Scandinavia è Scozia. In Germania, ci sò prubabilmente solu 1200 animali. Si trovanu principarmenti in l'Alpi Bavaresi, in a Foresta Nera è in a Foresta Bavarese.

Capercaillie hà bisognu di boschi cuniferi tranquilli è ligeri è boschi misti cù pantani è brughi. Parechje erbe è baga, per esempiu, blueberries, devenu cresce nantu à a terra. È anu bisognu di l'arburi per ritruvà à dorme.

À quale spezie sò parenti u capercaillie ?

Ci hè parechje spezie di grouse strettamente ligati: questi include u gallo cedrone, u pernice è u gallo cedrone. I polli di grouse è di prateria si trovanu solu in l'America di u Nordu.

Quanti anni hà u grouse ?

U gallo cedrone pò campà finu à dodici anni, à volte à 18 anni.

Comportate

Cumu campà u grouse ?

Capercaillie restanu fideli à a so patria. Una volta chì anu sceltu un territoriu, ponu esse osservatu quì una volta è una volta. Volanu solu distanze brevi è campanu soprattuttu nantu à a terra induve si foraggianu per manghjà. A sera, saltanu l'arburi per dorme perchè sò prutetti da i predatori.

Capercaillie hè cunnisciutu per u so rituali di corteggiamentu inusual in marzu è aprili: à l'alba, u gallo principia u so cantu di corteggiamentu. Hè custituitu di clicchi, sibilanti è clattering. L'acellu assume a postura tipica di corteggiamento stende a coda in un semicerchiu, stende l'ale è stende a testa finu à l'altu. U cantu di corteggiamentu finisci cù un trillo chì sona cum'è "kalöpkalöpp-kalöppöppöpp".

I Capercaillie sò cantanti perseveranti : ripitennu u so cantu di cortesia da duie à trè centu volte ogni matina ; durante u periodu principalu di corteggiu ancu finu à sei centu volte. Capercaillie grouse anu siti specifichi di corteggiamenti chì rivisitanu ogni matina. Quì si saltannu in l'aria è batte l'ale prima di cumincià à cantà - di solitu pusatu nantu à una collina o un ceppo d'arburu. Ancu trà i canti, cuntinueghjanu à volà, sbattulendu, in l'aria.

Una volta chì u gallu hà impressiunatu una gallina cù e so cumpetenze, s'accoppia cun ella. In ogni casu, i grouse ùn si maritanu micca monogamously: i cocchi s'accoppianu cù parechje galline chì venenu à u so territoriu. Tuttavia, ùn anu micca cura di crià i ghjovani.

A propositu: u grouse capercaillie pò esse abbastanza stranu è ancu aggressivu durante a stagione di accoppiamentu. Il y avait auparavant des rapports répétés selon lesquels les grouses considéraient alors même les marcheurs dans la forêt comme des rivales et leur bloquaient le chemin.

Amici è nemichi di u capercaillie

U capercaillie era cacciatu assai da l'omu. I nemici naturali sò diversi predatori cum'è a volpe. U ghjovanu grouse in particulare pò esse vittima di questu.

Cumu si riproduce u capercaillie?

A prole di u capercaillie hè u travagliu di a donna: solu e femine si curanu di a cova. Un grouse pone circa sei à deci ova in un nidu cavu trà e radiche o stumps d'arburu nantu à a terra, chì ella incuba da 26 à 28 ghjorni. L'ova sò circa a grandezza di un ovu di gallina.

I ghjovani capercaillie sò precoci: Solu un ghjornu dopu à l'incubazione, si movenu à traversu u densu sottumessu nantu à u pianu di u boscu, prutetti da a so mamma. Restanu in a cura di a mamma per circa trè settimane, ma campanu inseme cum'è una famiglia durante l'inguernu. E galline di Capercaillie è i so pulcini sò difficiuli di spottà perchè sò ben camuffati cù u so piumaghju marrone è beige. Quandu i ghjovani sò minacciati da i predatori, a mamma li distracte fingendu di esse ferite: staggers in terra cù ali zoppi, attraendu l'attenzione di i predatori.

Cumu cumunicà u grouse ?

U cantu di corteggiamentu di u capercaillie hè assai tranquillu prima ma poi diventa cusì forte chì si sente à 400 metri di distanza.

Care

Chì manghja u grouse ?

Capercaillie si nutre principarmenti di foglie, ramoscelli, agulla, gemme, è, in u vaghjimu, di baga. U vostru stomacu è l'intestini sò pensati per digerirà l'alimentu vegetale. Anu ancu inghjustu pebbles, chì aiutanu à scumpressà l'alimentu in u stomacu.

Li piacenu ancu i pupi di furmiculi è altri insetti è ancu in ocasioni caccianu lucertuli o serpenti chjuchi. I pulcini è i ghjovani capercaillie, in particulare, anu bisognu di assai proteini: per quessa, si alimentanu principalmente di scarabeci, caterpillars, mosche, vermi, lumache è formiche.

L'élevage du gallois royal

Perchè sò assai timidi è ritirati, i grouse di legnu sò raramente guardati in i zoo. Inoltre, ancu in captività, anu bisognu di un tipu d'alimentu assai speziale chì hè difficiule d'ottene, à dì i germogli è i ghjovani rimjiet. In ogni casu, s'elli sò criati da l'omu, ponu diventà assai ammansati: allora i galli sò ancu più prubabili di corteghjanu l'omu chè un grouse.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *