in

Coati

Ùn portanu micca u so nome per nunda: i Coatis anu un nasu chì hè allungatu cum'è un picculu troncu è hè assai flexible.

Carattirìstichi

Chì sò i coati?

U coati hè un picculu predatore chì appartene à a famiglia di coati è u genus coati. U so corpu hè un pocu allungatu, i gammi sò relativamente brevi è forti. A so longa cuda, anellu in neru è assai arbustiva, hè impressiunante. A fur di u coati pò esse culurita in diverse manere: a paleta varieghja da rossu-marrone è cannella marrone à grisgiu, è hè quasi biancu nantu à u ventre. L'arechje sò curtu è tondu.

U capu allungatu cù u musu cum'è troncu hè caratteristicu. Hè principarmenti nera, ma hà marcati bianchi nantu à i so lati. Coatis sò circa 32 à 65 centimetri longu da a testa à u fondu. A cuda misura da 32 à 69 centimetri. Puderanu più di 130 centimetri longu da a punta di u musu à a punta di a cuda. Pesu trà 3.5 è sei kilogrammi. I masci sò più grossi è più pesanti cà e femine.

Induve campanu i coati ?

Coati si trovanu solu in Sudamerica - induve sò distribuiti quasi in tuttu u cuntinente è sò chjamati Coati - un nome chì vene da una lingua indiana. Si trovanu da Colombia è Venezuela à u nordu à l'Uruguay è u nordu di l'Argentina.

Coatis sò principarmenti abbitanti di u boscu: Sò in casa in fureste tropicali, in boschi di fiumi, ma ancu in boschi di muntagna finu à una altitudine di 2500 metri. Certe volte si trovanu ancu in steppe grassy è ancu à a riva di i zoni deserti.

Chì spezie di coatis ci sò?

Ci sò quattru spezii di coati diffirenti cù parechje sottuspezie: In più di i coati sudamericani, sò i coati di u nasu biancu, u coati chjucu è u coati di Nelson. Hè ancu cunsideratu una sottuspecie di u coati di u nasu biancu. Questu si trova in u nordu più luntanu: campa ancu in u suduvestu di i Stati Uniti è in Panama. Coatis sò strettamente ligati à i raccoons nordamericani.

Quanti anni anu i coatis ?

In natura, i coati campanu da 14 à 15 anni. L'età più longa cunnisciuta per un animali in cattività era 17 anni.

Comportate

Cumu campanu i coatis ?

A diversità di a maiò parte di l'altri orsi chjuchi, i coati sò attivi durante u ghjornu. A maiò parte stanu in terra per foraggià. Adupranu u so nasu longu cum'è un strumentu : ponu aduprà per oliu assai bè è hè cusì agile chì ponu ancu aduprà per scavà è scavà in terra per manghjà. Quandu si riposu è dorme, si arrampianu à l'arburi. A so cuda hè un grande aiutu in questi viaghji di scalata: i coati l'utilizanu per mantene u so equilibriu quandu si arrampianu longu i rami.

I Coatis sò ancu eccellenti nadatori. Coatis sò assai sociable: parechje femine campanu cù i so ghjovani in gruppi di quattru à 25 animali. I masci, invece, sò soliti è di solitu vagavanu solu per a furesta. Abitanu i so territorii, chì difendenu cù vehemenza contr'à i conspecifici maschili.

À u principiu, minacciavanu tirandu u nasu è mustrà i denti. Se u cuncurrente ùn si ritira, muzzicanu ancu.

Amici è nemichi di i coati

Uccelli rapaci, serpenti giganti, è predatori più grossi, cum'è jaguars, jaguarundis, è pumi predanu i coati. Perchè i coati volte arrubbanu i pollastri da coops o dispensa viote, l'omu ancu caccia. Tuttavia, sò sempre assai diffusi è micca in periculu.

Cumu si riproduce i coati?

Solu durante a staghjoni di l'accoppiamentu, i gruppi di femine permettenu à un masciu per avvicinassi. Ma hà da guadagnà u so postu in u gruppu prima: Serà accettatu solu in u gruppu s'ellu stende e femine è si subordina. Scaccia senza sosta i cuncurrenti maschili. Infine, hè permessu d'accoppià cù tutte e femine. Dopu à quessa, però, u masciu hè espulsu da u gruppu di novu.

Ogni femina custruisce un nidu di foglie in altu in l'arburi per dà nascita. Quì si ritira è dà nascita à trè à sette ghjovani dopu à un periodu di gestazione di 74 à 77 ghjorni. I ghjovani pisanu circa 100 grammi è sò inizialmente cechi è sordi: solu u quartu ghjornu si sentenu, è l'undecimu ghjornu i so ochji aperti.

Dopu à cinque à sette settimane, e femine riuniscenu in u gruppu cù i so ghjovani. I chjuchi sò allattati da a so mamma per quattru mesi, dopu manghjanu l'alimentu solidu. Quandu si foraggianu, e femine sguillanu per mantene i ghjovani cun elli. Coatis sò maturi à circa 15 mesi, i masci diventanu sessualmente maturu à circa dui anni, e femine à trè anni.

Cumu cumunicà i coati?

Coatis facenu rumori grugniti quandu si sentenu minacciati.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *