in

Bison

Bison hè u più grande mammiferu di a terra in Auropa. Cresce ancu più grande di u so parente più vicinu: u bisonte.

Carattirìstichi

Chì sò i bisonti?

A vista di un sàviu inspira rispettu: dopu tuttu, un animale maschile hè finu à dui metri d'altitudine, 250 à 350 centimetri di longu è pesa finu à 1000 kilogrammi - una vera putenza! E femine sò circa un terzu più chjucu cà i masci. Ciò chì colpisce nantu à i sapienti hè a so custruzzione massiva è u craniu grande è profondamente abbassatu. U puntu più altu di u bisonte sò i so spalle, chì formanu una gobba alta, i chjamati gusci.

U furore grossu, shaggy, castagnu à marrone scuru face chì l'animali parevenu ancu più voluminosi di quelli chì sò digià - hè una prutezzione excelente contra u friddu amaru. I capelli sò particularmente longu nantu à u collu è a nuca. Quandu i bisonti cambianu a so fur, a vechja fura esce in pezzi grossi. Tandu anu veri buchi in a so pelliccia finu à chì u novu cresce.

A cuda misura da 50 à 80 centimetri è hà ancu capelli longu à a fine. Tutti i masci è e femine anu corne puntate chì curve ligeramente in l'internu. In i masci, sò finu à 51 centimetri longu. Cum'è i nostri vacchi domestici, u bisonte appartene à a famiglia di i bovidi è à l'ordine di l'ungulati.

Induve campanu i bisonti ?

I bisonti campavanu in tutti i zoni di l'Europa è l'Asia cù un clima temperatu. À l'iniziu di u seculu passatu, eranu estinti in natura perchè eranu cacciati è i so abitati, i boschi, eranu tagliati.

In cuntrastu à i bisonti, chì campanu in a prateria, i bisonti campanu principarmenti in boschi sparsi di caduti è misti, chì anu ancu spazii umidi. Ma si trovanu ancu in a steppa forestale è in vaddi di muntagna larga.

Chì tipi di bisonte ci sò?

Ci sò dui sottuspezie di u bisonte: u bisonte di pianura è u bisonte di muntagna da u Caucasu.

U bufali nordamericanu, cunnisciutu ancu bisonte, hè assai strettu. Ancu s'ellu hè un pocu più forte in forma, ùn cresce micca cusì altu cum'è u wisent. Bison è wisent sò cusì strettamente ligati chì ponu ancu incruciate è avè prole. Certi scentifichi anu ancu cunsiderà u bison è u wisent per esse duie sottuspezie di a listessa spezia - micca duie spezie diverse. Un parente strettu di i sapienti era l'uru, chì si estinse à u principiu di u 17u seculu.

Quanti anni hà u bisonte ?

I bisonti campanu da 20 à 25 anni, à volte à 30 anni.

Comportate

Cumu campà u bisonte ?

Bison sò attivi sia di ghjornu sia di notte. Di solitu si riposu versu meziornu. Duranti u ghjornu viaghjanu per u so habitat in cerca di manghjà. Bison sò animali suciali.

E femine campanu cù i so ghjovani è ghjovani animali chì sò digià indipindenti in e mandri di sin'à 30 animali; in l'inguernu ci sò qualchì volta sin'à 50. I mandrii sò guidati da una femina vechja, esperta. L'adulti è i masci anziani spessu viaghjanu soli o formanu gruppi chjuchi. Aghjunghjenu solu à a banda cù e femine durante a stagione di rutting. Questu ùn hè micca sempre pacificu: i toru si battevanu nantu à e femine, rughjenu forte, snort, stomp, è scavà a terra cù e so corne.

Calchì volta ùn si tratta micca solu di mostra è dui toru si battannu veramente l'una cù l'altru: Tandu pò accade ch'elli si ferite male cù e so corne è ancu unu di l'animali mori. E femine campanu tuttu l'annu sottu a prutezzione di a banda. Solu quandu danu nascita à i so ghjovani, abbandunonu u gruppu per trè à quattru simani. In a primavera, l'arbureti di e femine si sparte in gruppi più chjuchi di ottu à 20 animali, è in l'invernu si riuniscenu in un gruppu più grande.

Bison pò curriri assai viloci: S'ellu ci vole à fughje, ponu ghjunghje sin'à 60 chilometri à l'ora è saltà à dui metri d'altezza. Inoltre, i bisonti sò boni natatori. I bisonti eranu animali di caccia impurtanti per i nostri antenati: questu hè dimustratu da antichi disegni di caverna chì rapprisentanu u bisonte.

Amici è nemichi di u bisonte

U bisonte putente hà pochi nemici. Solu i lupi è l'orsi ponu esse periculosi per l'animali debuli è malati o animali ghjovani. U bisonu adultu pò difende bè contr'à questu: s'ellu ci hè periculu, si allineanu fiancu à fiancu in un gruppu per cumbatte l'avversu.

Questa tattica aiuta contr'à i lupi è l'orsi, ma micca contr'à i balli di i bracconieri: i bisonti eranu populari perchè a so carne era cercata è a so pelle hè stata trasfurmata in pelle. Oghje i bisonti ùn sò più permessi di caccià.

Cumu si riproduce u bisonte?

A stagione di rutting di u bisonte hè in Aostu è Settembre. Nove mesi dopu à l'accoppiamentu, e femine dà nascita à un ghjovanu in maghju o ghjugnu.

I picciotti pesanu da 30 à 40 kilogrammi. Sò allattati da a so mamma per circa sei mesi, ma dopu à trè simane sò digià nibbling i primi fili d'erba. À l'età di un annu sò indipindenti, ma sempre, fermanu vicinu à a so mamma. Sò sessualmente maturi in u so terzu annu di vita. Ma i masci sò sviluppati solu quandu anu da sei à ottu anni. A bisonta femina di solitu dà nascita à un ghjovanu ogni dui anni.

Cumu cumunicà u bisonte?

I bisonti ponu grugnite, snort è ringhi.

Care

Chì manghjanu i bisonti ?

I bisonti sò vegetariani puri: manghjanu erba, erbe, ramoscelli, foglie, boccioli è corteccia, ma ancu perenni succosi.

I so pianti preferiti includenu salice, aspen, alder, arbusti cum'è lamponi, mirtilli, more è erica. In u vaghjimu, munch in una grossa capa di grassu per l'inguernu cù ghianda, beechnuts è baga.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *