in

Birches: ciò chì duvete sapè

L'arbureti di betula sò arburi caduci. Ci sò circa un centu di spezie di betula in Auropa, chì inseme formanu un genus. L'arbureti di betula sò facilmente ricunnisciuti da a so cortezza bianca è negra. U legnu di betula hè ligeru è hà una grana fina. Hè flessibile è taglia bè. Hè per quessa chì a ghjente piace à fà piatti fora di questu.

A maiò parte di a ghjente trova l'arbureti di betula belli, cusì sò spessu piantati in cità. Ma più è più persone sò ancu avè difficultà cù i birches: una grande quantità di polline da i fiori irritate l'ochji, u nasu è i pulmoni. Queste persone anu una allergie, in particulare a frebba di fenu. Certi pirsuni soffrenu assai.

L'arbureti di betula sò impurtanti per parechje spezie d'uccelli, dendu ciumi è sementi per l'alimentariu. Ci hè ancu più di centu spezie di caterpillars chì amanu manghjà foglie di betula. I betuli sò u terzu genus di pianta in l'ordine di e piante di farfalla più populari.

A betula hè u simbulu di l'Estonia. In Russia, Finlandia è Pulonia, l'arbulu hè cunsideratu un simbulu naziunale, cum'è a "quercia tedesca".

Cumu cresce l'arbureti di betula?

L'arbureti di betula spessu crescenu induve ùn ci era micca e piante prima. Perchè sò tandu i primi, sò chjamati pianti pioneer. U tarrenu pò esse umitu o seccu per i birches. Crescemu nantu à e dune cum'è in i brughi o in e brughiere.

L'arbureti di betula si riproducenu in modu speciale. Ci sò fiori maschili è femini, ma i dui crescenu nantu à u stessu arbulu. I catkins maschili pendenu in fondu è sò formati cum'è picculi salsicce. L'amenti femminili sò eretti. L'arbureti ùn anu micca bisognu d'api per a polinizazione, u ventu face quì. Hè per quessa chì hà bisognu di tantu polline.

I picculi noci formanu in i fiori, questi sò e sementi. Hanu cunchiglia dura cum'è avellana. Certi anu ancu una piccula ala, simili à l'aceri. Questu li permette di vulà un pocu più luntanu da u troncu è si sparghje più facilmente.

Chì a ghjente usa da l'arbureti di betula?

L'arbureti di betula eranu digià utilizati da e persone in l'età di petra. Hanu fattu cola da u sucu. L'anu usatu per attaccà una cunea di petra à un manicu, per esempiu, è cusì ottenne un ascia. Ancu in u Medievu, certi cacciaturi chjappà l'arbureti di betula cù questa cola, chì era chjamata "mala furtuna". Parechji uccelli tandu s'eranu appiccicati nantu à ellu è sò stati manghjati. Quandu attaccò un castellu, i difensori versavanu un pettu caldu nantu à l'attaccanti. Da queste applicazioni hè ghjunta l'espressione "sfurtunatu" chì avemu sempre aduprà oghje.

In u passatu, u legnu di betula era usatu per fà pinze o zoccoli. Oghje i ghjurnali sò turnati nantu à un assi è una capa fina hè tagliata intornu à l'esternu. I strati sò posti longu è trasversale nantu à l'altri è ci hè a cola in trà. In questu modu, sò ottenuti pannelli di legnu laminatu assai stabile.

Pudete taglià a cortezza di betula è impiccà un bucket sottu u cut. Pudete utilizà a sap chì poi scorri, cum'è cù l'arce o l'arburu di gomma. Inseme cù u zuccheru, pudete cocilu una bevanda diliziosa.

In più di u sucu, pudete ancu aduprà l'corteza è e foglie. Vitamina C, shampoo per a perdita di capelli, agenti di tanning di pelle, è assai altri cose sò ottenuti da questu. Pudete manghjà assai foglie di betula. U legnu brusgia ancu quandu hè frescu è umitu perchè cuntene assai oliu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *