Mary Allen
O lo'o iai fa'ailoga vae e nonofo ai ta'ifau. So'o se mea e nonofo ai pusi, e iai fo'i lauulu. E mautinoa: o fagafao e fai palapala. Ae o a tatou uo vae fa o se tulaga lamatia o le tumama? Sa su'esu'eina e se tagata su'esu'e microbiologist lenei fesili.
"E iai le tele o faʻamaʻi pipisi e tatau ona e faʻaeteete i fagafao," o le tala lea a Polofesa Dirk Bockmühl mai le Rhein-Waal University of Applied Sciences. Mo le "RTL" format "Stern TV", na ia suʻesuʻeina ma lana 'au pe o fagafao ma le tumama e tutusa.
Ina ia faia lenei mea, na fuaina e le au a Bockmühle le uta siama i totonu o aiga ma fagafao. Mo se faʻataʻitaʻiga i luga o luga poʻo mea e faʻafeiloaʻi soo ai manu. E le gata i lea, mo se faʻataʻitaʻiga, e fai e le au fagafao ni totigilima paʻu mama aʻo fegalegaleai ma a latou manu. I totonu o le falesuesue, na iu lava ina iloiloina pe fia ni siama, sigi, ma siama o le intestinal na i luga o totigilima.
Fagafao ma le tumama: Pusi e Fai le Mea Sili
O le taunuuga: na maua e saienitisi le numera sili ona maualuga o sigi i luga o totigilima a se tagata e ona gata sana ma 2,370 paʻu fungal pathogens i sikuea sikuea o totigilima. Sa i ai foi se numera tele o sigi i luga o totigilima o maile ma solofanua: 830 ma le 790 i sikuea senitimita, faasologa. O pusi, i le isi itu, na tuʻuina atu faʻatauga faʻapitoa fale suʻesuʻe.
Ae mata'utia ea nei sigi pa'u mo i tatou tagata? E masani lava, e manaʻomia e microorganisms "faitotoa" i totonu o se tino, mo se faʻataʻitaʻiga, manuʻa poʻo le gutu. E ese mai le sigi pa'u. Bockmühl: "O le paʻu paʻu e naʻo naʻo microorganism e mafai ona afaina ai le paʻu maloloina." O lea la, e fautuaina e le microbiologist ia faaeteete.
Ae e le gata na maua e le au suʻesuʻe le gaʻo paʻu i luga o totigilima, ae faʻapea foʻi siama o le intestinal e mafai ona mafua ai le manava ma le puaʻi i lalo o ni tulaga.
O Fagafao ose Tulaga Lamatia?
"I mataupu taʻitasi - e mafai e se tasi ona toe faʻamamafaina moa poʻo manulele lautele - na matou maua ai le Enterobactereacen, atonu o le fecal contamination," o le tala lea a Bockmühl. E faapena foi ona faatatau iinei: ia faaeteete! Auā, e tusa ai ma le faamatalaga a le polofesa: “Afai ou te paʻi atu i feʻai o manu po o mea foʻi ua pisipisia i feʻau, e mafai la ona ou inuina siama ma maʻi ai.”
Ae pe o fagafao moni o se tulaga lamatia o le tumama i le taimi nei? "Afai e te mauaina se fagafao, e tatau ona e nofouta o loʻo e faʻatauina oe lava i se tulaga lamatia," o le tala lea a Andreas Sing, o se faʻapitoa i microbiology ma faʻamaʻi pipisi i le Bavarian State Office for Health and Food Safety, "DPA".
O saienitisi na taʻitaʻia e Jason Stull mai le Ohio State University na faia se suʻesuʻega ma le 'au i le 2015. "I tagata e le o maʻitaga o loʻo i ai le puipuiga o le soifua maloloina i le va o le 5 ma le 64 tausaga, e maualalo le lamatiaga o faʻamaʻi faʻapitoa," latou te tusia. Mo tagata e le auai i lenei vaega, mo se faʻataʻitaʻiga, tamaiti laiti, o se fagafao e mafai ona mafua ai se lamatiaga o le soifua maloloina.
O le mafuaaga lena na fautuaina ai e le au suʻesuʻe le fufuluina e le aunoa o ou lima pe a feagai ma fagafao, fai totigilima pe a sasaa pusa lapisi poʻo le faʻamamāina o meaola faʻamaʻi, ma le suʻesuʻeina masani o manu e le fomaʻi manu.