in

Ventu: ciò chì duvete sapè

U ventu si move l'aria in l'atmosfera. U ventu hè principalmente causatu da u fattu chì a pressione di l'aria ùn hè micca a stessa in ogni locu. A più grande hè a diffarenza di pressione di l'aria, u più forte u ventu soffia. Se i diffirenzii in a pressione di l'aria sò uniformati, u ventu si ferma ancu.

A direzzione di u ventu hè datu cù a direzzione cardinale da quale vene - micca in quale direzzione u ventu sopra. U ventu di punente vene da u punente è soffia à u livante.

U ventu esiste ancu in pianeti altri chè a Terra. Questu hè u ventu da altri gasi chì esistenu quì, è micca da l'aria cum'è cunnisciutu in a Terra. Hè cusì chì sapemu di e timpeste di polvera in Marte.

Ùn tuttu u muvimentu di l'aria hè u ventu: l'aria in movimentu in un spaziu chjusu hè un trattu o tiratu. Si nasce quandu avemu apertu i finestri per a ventilazione. Ma accade ancu quandu i finestri ùn si chjude micca strettu. L'arbureti pò ancu esse in stanzi grandi o assai alti se ci sò grandi differenze di temperatura in a stanza. U ventu hè causatu quandu un veiculu si move in l'aria.

Cumu hè creatu u ventu?

In una zona cù pressione di l'aria alta, ci sò parechje particeddi di l'aria, chì sò vicinu. In una zona cù pressione di l'aria bassa, ci sò menu particeddi di l'aria in u stessu spaziu, perchè anu più spaziu.

Sì una zona hè più calda o più fridda di l'altru, a pressione di l'aria hè ancu diversa. A temperatura ghjoca un rolu maiò in u muvimentu di l'aria: Se l'aria hè riscaldata, per esempiu da u sole, diventa lumera è s'arrizza. Questu reduce a pressione di l'aria nantu à a terra perchè ci sò menu particeddi di l'aria per via di l'aria chì hà risuscitatu. L'aria fridda, invece, hè pesante è s'affonda. I particeddi di l'aria si comprimenu in terra è a pressione di l'aria cresce quì.

Ma questu ùn ferma micca cusì, perchè e particeddi in l'aria sò distribuite in modu uniforme: ci deve esse u listessu numeru di particeddi di l'aria in ogni locu. L'aria dunque scorri sempre da una zona d'alta pressione à una zona di bassa pressione. Questu crea un flussu d'aria. Questu hè u ventu. Pudete ancu dì chì l'aria più fredda sbocca induve l'aria calda si alza.

Chì tippu di venti ci sò ?

Ci sò parechje zoni nantu à a terra in quale i venti venenu principarmenti da una certa direzzione di u ventu: Per esempiu, una grande parte di l'Europa Centrale sò in a zona di u ventu di u punente. Questu significa chì ci hè spessu un ventu chì vene da u punente è soffia à u livante.

A volte pudete ancu dì à a direzzione di u ventu prevalenti in una zona da l'arbureti: induve u muscu o lichen cresce nantu à l'corteza di l'arbulu, u ventu porta ancu a pioggia à l'arbulu, chì poi permette à u muscu è u lichen per crecià nantu à l'corteza. . Hè dunque ancu dettu chì a direzzione di u ventu prevalenti in una zona hè u "parti di u clima".

Tuttavia, i venti ùn sò micca sempre uguali: ci sò parechji ostaculi nantu à a Terra chì ponu svià u ventu. In a Terra, si tratta principalmente di muntagne è valli, ma ancu di e regioni custruite, ancu di l'edificazioni individuali. Ci sò ancu venti chì sò solu in certi cundizioni climatichi. A volte, tali sistemi di ventu anu ancu nomi spiciali perchè appariscenu solu in una certa zona o in un certu tempu.

Un esempiu hè l'Alpenföhn: Questu hè un ventu di caduta secca è calda. Si trova in u latu nordu o sudu di l'Alpi. Parce qu'il a perdu l'eau de pluie en escaladant, il s'enfonce ensuite dans la vallée en tant que vent sec et chaud. Si pò addivintari assai viulente è trigger foehn timpeste.

Un altru esempiu hè u sistema di u ventu di a terra-mare: l'aria nantu à un lavu in un ghjornu d'estiu caldu hè più fresche di l'aria nantu à a terra, chì si riscalda più veloce. À a notte, invece, a terra si rinfriscà assai più veloce è u lavu ferma più longu. Questu succede ancu cù l'aria sopra. A causa di sti differenzi di temperatura, hè spessu ventu nantu à un lavu. Durante u ghjornu, u ventu soffia da u lavu più frescu à a terra più calda. Hè chjamatu ventu marinu. A notte, invece, u ventu soffia da a terra più fresca versu u lavu più caldu. Questu hè u ventu di a terra.

Un tipu speciale di ventu hè updrafts è downdrafts: un updraft pò accade quandu u sole brilla nantu à a terra è calienta l'aria. L'aria calda si alza ma spessu si rinfriscà. Quandu l'aria rinfriscà, libera l'acqua perchè l'aria più fridda ùn pò micca cuntene tanta acqua. In u risultatu, certi nuvole si formanu nantu à sti updrafts: i cumulus, chì sò ancu chjamati nuvuli fleecy. Un pilotu di glider ricunnosce l'updraft da sti nuvuli speciali. L'updraft hè ancu chjamatu termale. U termale eleva un glider.

Ci sò ancu downdrafts. Spessu intesu in l'aviò chì site in un "bucu di l'aria". Ma questu ùn hè micca un pirtusu in l'aria, ma un pacchettu d'aria chì cascà. L'aviò vola attraversu è hè tiratu cun ellu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *