in

Aquile à coda bianca

L'acula bianca hè unu di i rapaci più putenti è magnifichi chì avemu. Ancu cresce un pocu più grande di u so parente, l'acula d'oru.

Carattirìstichi

Chì sò l'aquile di coda bianca ?

L'aquile di mare appartenenu à a famiglia di l'astore. Sò putenti uccelli rapaci. Da a punta di u beccu à a punta di a cuda, sò da 60 à 80 centimetri di longu, a so apertura di l'ala hè finu à 240 centimetri. U so beccu hè grossu è giallu, è a so coda hè cunea. L'acula bianca sò marroni, solu a testa è u collu sò più ligeri, è a cuda hè ancu bianca.

I ghjovani sò più scuri cà l'adulti è e so coda sò marroni mottled. Quandu sò deci anni, sò culurati cum'è l'acelli grossi. L'acula bianca anu un mudellu di volu assai spiciale: in l'aria, stende i so capi in avanti, l'ale largu è longu sò quasi reminiscents di una tavola in forma è a cuda hè relativamente corta in relazione à l'acellu in tuttu. Questu li distingue da l'aquile d'oru, per esempiu.

Induve campanu l'aquile di coda bianca ?

L'aquile di coda bianca sò in casa in una regione larga di circa 3000 km in Europa è in Asia. Quì campanu da Groenlandia à i più remoti di Siberia. In l'Europa cintrali è uccidintali, l'aquila di coda bianca sò tornati solu per uni pochi d'anni.

Coppiu sò stati vistuti in u nordu di a Germania è ancu in Sassonia è Sassonia-Anhalt. In Auropa oghje ponu ancu esse truvati in Norvegia, in a regione di u Mari Balticu, in u nordu di a Pulonia è in u Delta di Volga. L'acelli campanu in abitati assai diffirenti: in a so zona di distribuzione, ponu esse truvati da a tundra à i boschi è e regioni steppiche. Tuttavia, stanu sempre vicinu à i fiumi, i laghi è i mari.

Chì spezie di aquila di mare ci sò ?

Ci sò ottu spezie d'aquila di mare. Si trovanu in tutti i cuntinenti fora di l'America Sudamerica : l'aquila calva nordamericana hè un pocu più chjuca di a nostra acula bianca, ma assai simili à ella. L'altri parenti sò, per esempiu, l'aquila di mare giganti, l'aquila di mare di cinta, o l'aquila di pisci.

Quanti anni anu l'aquila di coda bianca ?

L'aquila di coda bianca pò campà finu à 30 anni - ma si dice chì un animale hà campatu finu à 42 anni.

Comportate

Cumu campanu l'aquile di coda bianca ?

Ognunu di voi hà vistu un aquila bianca in un certu puntu - ancu s'ellu solu in una stampa: hè l'acellu chì hè raffiguratu nantu à u stemma di a Republica Federale di Germania. Per un bellu pezzu, eranu assai cumuni in l'Europa cintrali - versu l'annu 1800, eranu sempre spessu à vede quì. L'aquile di mare piglianu pesci. Dunque, a ghjente in quellu tempu pensava chì l'animali eranu dannusu è i cacciavanu.

Dopu tuttu, l'aguli bianchi sò stati estinti in l'Europa Occidentale, è à u principiu di u XXu seculu, eranu difficiuli di truvà ancu in Germania. Solu quandu a caccia per elli diminuì dopu a Siconda Guerra Munniali si sparghjenu di novu. In ogni casu, anu da soffre di altre minacce: Perchè anu ingeritu pesticidi tossichi per via di i so manciari, i pulcini murenu in i so ova.

In ogni casu, l'aquile di mare sò state assai guardate dapoi circa 1970 è anu ancu aumentatu di novu in numeru. L'aquile di cuda bianca sò trà i più grandi è più putenti rapaci chì ponu esse truvati quì: Sò l'aquile più grande d'Europa. Hanu tanta putenza chì ponu catturà pesci chì pesanu finu à ottu kilogrammi è ancu sopra à una volpe o una lepre.

L'acula bianca sò acelli assai fideli: campanu cù un cumpagnu tutta a so vita. Custruiscenu parechji nidi, chì abitanu alternativamente. Perchè sò constantemente riparà è custruiscenu nantu à i nidi, ponu cresce à dui metri di larghezza è cinque metri d'altitudine. Di solitu custruiscenu i nidi nantu à l'arburi alti, à volte nantu à i scogli.

Amici è nemichi di l'acula bianca

L'aquile di coda bianca ùn anu pocu nemichi naturali - solu l'omu è a distruzzione di u so habitat pò esse periculosa per elli.

Cumu si riproduce l'aquila bianca?

L'aquile di coda bianca ùn diventanu sessualmente maturi finu à l'età di cinque anni. Duranti a staghjoni di l'accoppiamentu, circundanu in l'aria cù u so cumpagnu, mostranu immersioni, è toccu i so unghie in l'aria. In a primavera, selezziunate unu di i so nidi per a ripruduzzione. In u sudu, ripruduce da marzu, in u nordu da ghjugnu.

Dopu à l'accoppiamentu, a femina pone unu à trè ova. I dui genitori incubate alternativamente, ma a femina di solitu un pocu più. U ghjovanu sbocca dopu à 39 à 42 ghjorni di incubazione. Sò sempre nudi è impotenti. Duranti stu tempu, i dui genitori piglianu manghjà. I ghjovani ùn sò micca pronti à abbandunà u nidu finu à l'età di 90 ghjorni. Tuttavia, seranu curati da i so genitori per un altru à dui mesi. Solu quandu sò indipindenti, i ghjovani abbanduneghjanu u territoriu di i so genitori è s'impegnanu longu migrazioni.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *