in

Facoceri

Sembranu assai feroci è aggressivi, è hè cusì chì i facoceri ponu esse: i so denti canini longu è curvati facenu animali assai difensivi.

Carattirìstichi

Chì sò i Warthogs?

U facoceru hè un pocu cum'è u nostru cinghiale. Tuttavia, hà un capu assai grande. I più evidenti sò i denti canini curve è 35 à 60 centimetri di longu, chì sò chjamati zanne. Ci hè ancu trè pariglii di verrughji grossi, finu à 15 centimetri di longu, situati nantu à a testa trà l'ochji è u musu. Danu u so nome à u facoceru. I verrughji ùn sò micca fatti d'ossu ma di pelle cartilaginosa è ùn sò micca cunnessi à l'osse di u craniu. U musu hè longu, u troncu cortu è forte. L'ochji sò chjuchi è l'arechje sò brevi.

Warthogs sò sin'à 80 centimeters altu nantu à u spinu. E femine (Bachen) misuranu da 120 à 140 centimetri da a testa à u fondu, i masci (cinghiali) da 130 à 150 centimetri. E femine pesanu finu à 145 kilogrammi, i masci finu à 150 kilogrammi. U corpu hè cilindricu, e gammi relativamente magre. A cuda fina hè finu à 50 centimetri di longu è hà un tassel à a fine. L'animali sò pilosi cù setole neri-marroni o grisgi. Tuttavia, a pelle hè cusì fina chì a pelle grisa si mostra. L'animali anu una longa mane nantu à u spinu è u collu.

Induve campanu i facoceri ?

I Warthogs sò nativi di l'Africa subsahariana. Ci sò da u sudu di Mauritania à traversu u Senegal à l'Etiopia è u sudu à l'Africa Sudafrica. Qualchidunu di elli campanu à altitudini sin'à 3000 metri. Warthogs preferanu savane, pasture è boschi ligeri cum'è abitati.

Chì tipi di facoceri ci sò?

U warthog appartene à l'ordine di l'ungulati uniformi è quì à a famiglia di i porchi veri. Inseme cù u faroccu di u desertu, forma u genus warthog.

Quanti anni anu i facoceri ?

Warthogs campanu da deci à dodici anni, in cattività ancu finu à 20 anni.

Comportate

Cumu campanu i facoceri ?

I facoceri sò animali diurni. In ogni casu, durante u periodu caldu di meziornu, si riposu à l'ombra di l'arburi è l'arbureti. Passanu a notte in tane. A maiò parte usanu i burrows di aardvarks, ma ancu picculi grotte di roccia. I Warthogs sò gregari è campanu in gruppi di famiglia di quattru à 16 animali. Questi gruppi, chjamati ancu pacchetti, sò custituiti da parechje femine cù i so figlioli.

Spessu parechji gruppi si combinanu per furmà un grande gruppu. I masci adulti, i cinghiali, campanu spessu un pocu fora di u gruppu. Una volta chì un coppiu s'hè ritrovu, di solitu stanu inseme per a vita. Prima di dà nascita, e femine si ritirate da u gruppu è cercanu un pirtusu in terra. Quì, dopu à un periodu di gestazione di quasi sei mesi, di solitu dà nascita à dui à trè, à volte ancu più ghjovani.

L'animali sò assai suciali, s'addunendu si strofinanu i fianchi. Sì i gruppi di una riunione di un grande gruppu, l'animali si salutanu cù grunti è ancu strofinanu l'un l'altru. L'animali li piace à bagnà in u fangu - cura a so pelle.

Quandu in periculu o à l'attaccu à l'altri animali o l'omu, alzanu i so capelli è a coda cù u tassel. Perchè a cuda s'assumiglia un pocu à una antenna, u warthog hè statu soprannominatu "Radio Africa". L'animali si pruteghjenu. Quandu fughjenu o attaccà un avversu, ponu curriri à una velocità di finu à 50 chilometri per ora per brevi periodi di tempu. Warthogs usanu i so denti canini per difende bè. Piglianu ancu grandi misgi cum'è leopardi.

Amici è nemichi di i facoceri

I nemici di i facoceri sò leoni, leopardi, iene è i cani di iena. L'animali ghjovani sò ancu in periculu da i sciacalli o l'acelli rapaci.

Cumu si riproduce i Warthogs?

Warthogs ponu avè i cuccioli duie volte à l'annu. S'accoppianu à u principiu di l'estiu. Duranti stu tempu, i masci si batteranu per una femina. Verruche putenti serve cum'è un scudo protettivu. In ogni casu, i cinghiali ùn utilizanu micca i so periculi tusks in queste lotte, l'utilizanu solu per minacciari u cuncurrente.

Una volta chì un coppiu s'hè ritrovu, di solitu stanu inseme per a vita. Prima di dà nascita, e femine si ritirate da u gruppu è cercanu un pirtusu in terra. Quì, dopu à un periodu di gestazione di quasi sei mesi, di solitu dà nascita à dui à trè, à volte ancu più ghjovani.

I ghjovani anu un mantellu densu è curtu è ponu stà ghjustu da u principiu. Dopu solu una settimana, accumpagnanu a so mamma quandu cerca di manghjà. Sò infermiera per un totale di trè mesi. Dopu questu tempu, a mamma è i cuccioli tornanu à u gruppu. I cuccioli masci lascianu a mamma à circa 15 mesi, e femine stanu più longu o ancu stà cù u gruppu di a mamma. I ghjovani diventanu sessualmente maturu à l'età di dui à trè anni.

Care

Chì manghjanu i Warthogs ?

Ancu se i facoceri sò omnivori, si alimentanu principalmente di l'alimenti vegetali cum'è l'erba è l'arbe. Quandu manghjanu l'erba, perchè anu gammi abbastanza longu, s'accovaccianu nantu à i polsi per pasce è striscianu pocu à pocu. Perchè prefessu l'erba corta, spessu sparte u so territoriu cù l'animali chì manghjanu l'erba longa.

Anu ancu alimentatu di e radiche è tuberi, chì scavanu fora di a terra cù i so puzzicheghji putenti. Ci sò ancu baga è scorza d'arburu. Di tantu in tantu si manghjanu ancu carogne.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *