in

Tartarughe: ciò chì duvete sapè

E tartarughe sò rettili. Una distinzione hè fatta trà tartarughe è tartarughe, alcuni di quali campanu in acqua fresca è altri in acqua salata. Una tartaruga pò campà finu à 100 anni, è una tartaruga gigante hè ancu più vechja.

E tartarughe si alimentanu principalmente di erbe di prato. In captività, ponu ancu esse alimentati cù lettuce è in ocasioni frutti o ligumi. E tartarughe di mare preferanu calamari, granchi o meduse cum'è alimentu. E spezie chì vivenu in l'acqua dolce manghjanu e piante, i picculi pesci, o larva di insetti.

E tartarughe sò animali di sangue friddu è per quessa assai attivu quandu hè caldu. In l'invernu hibernate per trè à quattru mesi à una temperatura di quattru gradi Celsius. Duranti stu tempu si riposu è ùn manghjanu nunda.

E tartarughe ponenu i so ova in l'estiu. A femina cava un pirtusu cù i so pedi di daretu ind'è u so ova. L'ova sò intarrati è sbulicati in terra da u calore di u sole. A mamma ùn importa più. Per certi spezie, hè solu a temperatura d'incubazione chì determina se e tartarughe maschili o femine nascenu da elli. Cum'è precoci, sò tandu subitu in u so propiu. Anu ancu più tardi a vita sola.

Cumu cresce u tank?

In l'evoluzione, l'armatura hà sviluppatu da e coste. Un scudo di cornu cresce sopra. In certi tartarughe, i platti di u cornu esternu cascanu gradualmente per rinnuvà, mentre chì novi platti crescenu sottu. In altre tartarughe, l'anelli annuali appariscenu, simili à quelli in un troncu d'arburu. In i dui modi, a cunchiglia cresce cù u ghjovanu animali.

A causa di a cunchiglia, una tartaruga ùn pò micca respira cum'è l'altri animali. Ùn pò micca espansione u pettu quandu si respira è lasciate colapsà di novu quandu si respira. A tartaruga inhala stende tutte e quattru zampe fora. Questu provoca i pulmoni per espansione è sughjenu l'aria. Per espiri, tira i so gammi in un pocu.

Chì sò i registri per e tartarughe?

E tartarughe sò trà l'animali chì ponu campà à a più grande età pussibule. In ogni casu, a tartaruga greca faci solu à una media di deci anni in natura. E tartarughe di mare spessu vivenu à 75 anni o più. U masciu di tartaruga Adwaita hè diventatu u più anticu. Hè mortu in un zoo in India à l'età di 256. In ogni casu, a so età ùn hè micca sicura.

E diverse spezie righjunghjenu ancu dimensioni di corpu assai diverse. In parechji, a cunchiglia hè solu circa deci à cinquanta centimetri longu. E tartarughe giganti in l'Isule Galapagos facenu più di un metru. E tartarughe di mare diventanu assai più longu. A spezia più longa righjunghji una lunghezza di cunchiglia di dui metri è cinquanta centimetri è pesa 900 kilogrammi. Una tale tartaruga marina di coghju hè stata lavata nantu à una spiaggia in Galles cù una lunghezza di cunchiglia di 256 centimetri. Pisava 916 kilogrammi. Era cusì più longu chè un lettu è più pesante chè una piccula vittura.

E tartarughe marine sò assai boni in immersione. Facenu à una prufundità di 1500 metri. Di solitu, anu da vene à respira. Ma assai spezie anu una vejiga in a cloaca, vale à dì in l'apertura di fondu. Questu li permette di piglià l'ossigenu fora di l'acqua. Hè ancu più sofisticatu cù e tartarughe muschiate. Hanu cavità spiciali in a so gola chì usanu per piglià l'ossigenu fora di l'acqua. Questu li permette di stà sottu à l'acqua per più di trè mesi durante u periodu di hibernazione.

Sò Tartarughe in Periculu ?

E tartarughe adulte sò ben prutetti da a so cunchiglia. In ogni casu, l'alligatori è assai altri lucertuli blindati sò periculosi per elli. Puderanu facilmente crack the tank with their jaws forti.

L'ova è i ghjovani sò assai più in risicu. Volpi saccheghjanu i nidi. L'acelli è i granchi piglianu e tartarughe appena sbocciate in u so caminu versu u mare. Ma assai persone piace ancu manghjà ova o animali vivi. Parechje tartarughe si manghjavanu, soprattuttu durante a Quaresima. I marittimi s'approntavanu in isule è spiagge cù tartarughe giganti. Ancu oghje, assai ghjovani animali sò catturati in natura è trasformati in animali.

Parechje tartarughe morse da e tossine usate in l'agricultura. I so abitati naturali sò cunvertiti in terreni cultivabili è sò dunque persi per elli. Strade tagliate i so abitati è impediscenu a so ripruduzzione.

Parechje tartarughe di mare mori per l'ingerimentu di plastica. I sacchetti di plastica s'assumiglianu meduse à e tartarughe, chì amanu manghjà. Chjenu o mori da ellu perchè u plasticu s'accumula in i so stomachi. U cattivu hè chì una tartaruga morta si decompone in l'acqua, liberendu u plasticu è potenzalmentu uccidendu più tartarughe.

L'aiutu hè ghjuntu in u 1975 per mezu di a Cunvenzione di Washington nantu à u Cummerciu Internaziunale di Spezie in Periculu. Stu trattatu trà parechji stati restringe o ancu pruibisce u cummerciu di spezie in periculu. Questu hà purtatu qualchì sollievu. In parechji paesi, i scientisti è i vuluntarii sò impegnati à fà migliurà. Per esempiu, pruteggenu i nidi cù bars contr'à i volpi o ancu i copre in tuttu u ghjornu contr'à i saccheghji animali è umani. In Germania, per esempiu, anu riintroduce a tartaruga nativa di stagnu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *