in

Arburu: ciò chì duvete sapè

Un arbulu hè una pianta di lignu: una pianta di legnu, alta crescita chì si trova in quasi tutti i paesi di u mondu. Hè custituitu di radiche, un troncu d'arburu è una corona d'arburu cù foglie cadute o agulla. Parechji arburi inseme formanu un boscu.

Certi arburi campanu per centu anni, alcuni ancu più di 1000 anni. L'arburi ùn ponu micca solu crescenu assai vechji, ma ancu assai grande: L'arburu più grande chì hè sempre vivu oghje hè a sequoia "Hyperion" cù una lunghezza di troncu di più di 115 metri. Hè situatu in u Parcu Naziunale di Redwood in California, USA.

L'arburi ponu esse raggruppati in parechje manere. U più basicu hè a divisione in arburi cuniferi cum'è u pinu o l'abete è l'arbureti caduci cum'è l'arce, u betulu, u faghju, u castagnu o u tigliu. I nostri arbureti caduti sparghjenu e so foglie ogni vaghjimu, solu uni pochi di i coniferi facenu questu, per esempiu, i larici. Una distinzione hè ancu fatta trà boschi tropicali è altri. I boschi tropicali ùn anu micca anelli di crescita è sò spessu più duru.

Vicinu à l'equatori, l'arburi crescenu in modu simile in tuttu l'annu perchè ùn ci sò micca stagioni. In altri paesi, l'arburi crescenu più veloce in l'estiu è più lentu in l'invernu. Hè ciò chì si vede quandu si taglià un arbre : u troncu mostra anelli chì s’assumiglia à l’onda quand’è vo lanciate una petra in l’acqua, una à l’esternu di l’altru. Questi anelli annuali formanu perchè l'arbulu cresce rapidamente in l'estiu. Questu crea un anellu largu è luminoso in u legnu. In l'invernu, però, si sviluppa solu un anellu strettu di legnu più duru è scuru.

Cumu i scientisti utilizanu anelli annuali?

Ogni zitellu pò fà u travagliu scientificu più simplice: cuntà l'anelli di crescita nantu à un arbulu o troncu frescu. Sapete già quant'è età era l'arbulu quandu era abbattutu.

Spessu, però, unu vulete sapè quant'è vechju hè un edifiziu. Questu pò esse determinatu da i travi di lignu truvati in u bastimentu. Avete da drillà un pirtusu in un fasciu è caccià u core di perforazione. Hà a forma di un conu longu. Pudete vede l'anelli annuali nantu à questu.

In un bon estiu, ogni arbulu mette nantu à un anellu annuali più largu, in un malu veranu, un più strettu. I scientisti anu registratu sta sequenza in tavule o gràfiche. Sè avà avete un tale core di perforazione, pudete paragunà cù e tavule è gràfiche cunnisciute. Questu modu pudete sapè esattamente in quale annu l'arbulu hè statu abbattutu. A maiò spessu, un ghjurnale hè stallatu in una casa unu à dui anni dopu chì l'arbulu hè statu abbattutu. Cumu truvà l'annu un edifiziu hè statu custruitu. Sta scienza hè chjamata "dendrocronologia". Chì vene da a lingua greca. "Dendro" significa "legnu". "Cronologia" hè a "sequenza di u tempu".

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *