in

Tit Birds: Ciò chì duvete sapè

I tetti sò una famiglia di animali. Sò uccelli cantori. Vive in tutta l'Europa, l'America di u Nordu, assai di l'Asia è l'Africa miridiunali. Quì in Auropa, sò trà i cantori più cumuni. Ci sò 51 spezie in u mondu sanu. 14 spezie campanu in Auropa, è in Svizzera solu cinque. Hè dunque assai impurtante se e tette ponu diventà amici cù una certa zona.

I tetti sò picculi acelli. Da a testa à a basa di e piume di a cuda, sò solu un pocu più di deci centimetri. Sò ancu assai ligeri, circa 10 à 20 grammi. Dunque ci vole circa cinque à deci tette per pisà una barra di cioccolata.

Cumu campanu e tette ?

I tetti cum'è l'arburi. Certi spezie di tit pò ancu cullà veramente bè, per esempiu, u tit blu. Trovanu ancu una grande parte di i so manciari in l'arburi. Principalmente ci sò insetti è larva, è ancu sementi. Sicondu a spezia di tit, tendenu à manghjà unu o l'altru. Ma li piace ancu aiutà à ciò chì a ghjente li offre à manghjà.

A maiò parte di e spezie di tit campanu in u stessu locu tuttu l'annu. Ma certi sò acelli migratori. Per incubà i so ovi, di solitu cercanu una cavità viota, per esempiu, un woodpecker. Allora i padelle secondu u so gustu. Hè quì chì ponenu i so ova è l'incubate.

I tetti anu parechji nemichi. Martens, squirrels, è i misgi domestici piace à manghjà ova o ghjovani acelli. Ma dinò l'acelli rapaci cum'è u sparvieru o u ghiacciaio sò spessu colpi. Parechje acelli ghjovani murenu in u primu annu. Ancu di quelli chì ponu digià vola, solu unu in quattru si riproduceranu in l'annu dopu.

L'omu attaccanu ancu e tette. L'arbureti di fruttu più adattati sò spariti da u paisaghju. In ogni casu, assai persone aiutanu ancu e tette mettendu i brooders è sguassate i nidi ogni invernu per chì e tette ponu ripopolà i brooders. Pudete ancu sustene e tette cù l'alimentu adattatu. Allora ùn sò micca minacciati.

Chì sò e spezie di tit più impurtanti in u nostru paese?

In Auropa, u big tit hè una di e spezie d'uccelli più cumuni. In Svizzera, hè a spezia più cumuna di tit. Ci sò circa una mità di milione di i so animali. Di solitu stanu sempre in u stessu locu. Solu i tetti da u nordu migranu più à u sudu in l'invernu. I tetti riproducenu una o duie volte ogni estate. Ogni volta chì a femina pone da 6 à 12 ova. Hè bisognu à incubate l'ova per circa duie simane. Perchè ùn hà micca pusatu tutti l'ova à u stessu tempu, ùn anu micca scupertu à u stessu tempu.

A cigna turchina hè a siconda spezia più cumuna di tit in Svizzera. Si stabilisce in tutta l'Europa. E tette blu sò particularmente boni scalatori. Ils s'aventurent sur les branches les plus fines et peuvent même s'accrocher à l'envers pour picoter les graines. Facenu questu principarmenti durante a stagione di ripruduzzione. Altrimenti, manghjanu principalmente insetti. Hanu un altru nemicu spiciale: u big tit hè un pocu più grande è più forte è spessu strappa i migliori buchi di nidificazione.

A cinguetta hè a terza spezia più cumuna in Svizzera. Vive ancu in tutta l'Europa. Hà u so nome da e piume nantu à u so capu. Si nutre principarmenti di artropodi, vale à dì insetti, millepiedi, granchi è aracnidi. À a fini di l'estiu, principarmenti sementi sò aghjuntu. Mentre chì e tette grandi è blu prefessu campà in boschi caducifochi, a tit cresta si senti ancu assai cunfortu in i boschi coniferi. A femina pone un pocu menu ova, circa quattru à ottu. Se un paru perde un gran numaru di criaturi, si ripruduceranu una seconda volta in u stessu veranu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *