in

E 10 malatie più cumuni in i misgi è i so sintomi

I misgi inspiranu cù a so bellezza, u so aspettu eleganti è sì, u so propiu caratteru, è u fattu chì sò completamente resistenti à l'educazione hè assai bè ricivutu da noi patroni di gatti. Sfurtunatamente, ancu l'amati zampe di velluto a volte si ammalanu.

Di sicuru, in questi casi, un viaghju à u veterinari è in certi casi l'amministrazione di medicazione hè inevitabbile. Questu articulu hè nantu à e dece malatie più cumuni in i misgi è i sintomi chì li facenu notevuli. Cunniscite megliu u vostru ghjattu per pudè andà à u veterinariu rapidamente in casu di una malatia.

Pudete scopre chì sintomi appartenenu à e malatie sottu. I segni più cumuni includenu a perdita di l'appetite è l'aumentu di l'alcool.

L'influenza di u gattu

Parechji prupietari ùn pensanu nunda di questu quandu si parla di a gripe di u gattu. Questa hè a malatia più cumuna in i misgi, ma sfurtunatamenti ùn pò micca esse paragunatu à un friddu normale. A gripe di u gattu deve esse sempre presa in seriu perchè hè una malatia trasmessa da bacteria è virus. Se u friddu di u ghjattu in l'animali ùn hè micca trattatu, u ghjattu pò mori.

I sintomi includenu, per esempiu, a secrezione nasale tipica. Inoltre, i misgi starnunu più spessu di u normale. In listessu modu, l'animali affettati anu spessu l'ochji sfocati o ancu appiccicati. In a maiò parte di i misgi, pò ancu esse osservatu chì ùn manghjanu più assai è anu a frebba.

I misgi ghjovani è i gattini in particulare sò affettati da sta malatia. Hè ciò chì face sta malatia cusì particularmente periculosa perchè i chjuchi ùn anu micca un sistema immune cusì bonu è, sicuru, ùn sò micca forti cum'è u gattu adultu normale. In cunsiquenza, ùn anu ancu micca riserve chì puderanu falà.

Per piacè cuntattate u vostru veterinariu immediatamente à u primu signu. Ancu s'è u vostru ghjattu mostra solu un sintumu. Hè sempre megliu per esse in u latu sicuru è hè megliu presentà u vostru animali à u vostru duttore una volta troppu chè una volta troppu pocu. U trattamentu hè avà cù antibiotici. Inoltre, hè cunsigliu chì i misgi sò vaccinati contr'à a gripe di u gattu in una prima fase. Cume si pò fà megliu trà l'ottava è a dodicesima settimana di vita. Allora l'animali deve piglià a vaccinazione ogni annu cum'è un booster.

impurtante:

A gripe di u gattu ùn hè micca solu assai periculosa, ma hè ancu altamente contagiosa per l'altri misgi, cusì per piacè isolate u vostru gattu à u mumentu.

A pesta di gatti

Cat distemper hè ancu cunnisciutu cum'è cat distemper. Questa hè una malatia di u gattu altamente contagiosa, chì hè seconda. L'epidemie di gatti hè una malatia virali chì, cum'è a gripe di u gattu, pò sfurtunatamenti esse fatali in l'animali affettati. Per quessa, hè sempre impurtante di cunsultà un veterinariu per pudè intervene direttamente.

Unu di i sintomi più tipici di sta malatia hè a frebba alta. Inoltre, assai misgi soffrenu di fatigue è mancanza di muvimentu. Allora dorme assai più di u solitu è ​​ùn avete più voglia di ghjucà. Inoltre, l'animali affettati vomitanu è mostranu a perdita di l'appetite.

Se porta u vostru ghjattu à u veterinariu in u tempu, u trattamentu adattatu pò impedisce un cursu peghju. U trattamentu hè generalmente cù interferoni, un fluidu IV anti-desidratazione è anticorpi di serum. A malatia di u gattu pò ancu esse prevenuta in anticipu cù una vaccinazione amministrata trà a sesta è a dodicesima settimana di vita. U rinfrescante hè avà regularmente ogni 3 anni.

Infestazione da ectoparassiti

Sfortunatamente, i cari paws di velvet ponu esse afflitti da una varietà di parassiti diffirenti. I misgi all'aperto in particulare sò benvenuti per portà in casa zecche, pulci, acari di rogna o acari di l'orechja. Ma i misgi interni sò ancu attaccati à volte quandu anu cuntattu cù altri animali. Ancu noi l'omu pudemu trasmette sti parassiti si avemu avutu u cuntattu cù un animali affettatu è poi andà in casa à u ghjattu di casa.

Se u ghjattu soffre di una infestazione di pulci, pudete travaglià cù diversi mezi, chì, secondu u pruduttu, pò esse acquistatu da u veterinariu, in pet shops o ancu in linea. Ci sò collari, polveri di pulci è shampoo quì. Tuttavia, ùn vi scurdate di pulizziari l'ambienti cum'è u gattu. Aspirate tuttu parechje volte è sguassate i sacchetti di l'aspiratore direttamente in a basura. Inoltre, ci hè ancu un spruzzo quì, cù quale u postu di scratching, u sofà è Co. U locu di dorme, invece, deve esse lavatu in a lavatrice à alta temperatura per assicurà chì i pulci, i so ova è i parassiti pupati mori.

I ticks ponu esse eliminati direttamente è facilmente. Questu hè particularmente faciule cun una pinzetta speciale. Tuttavia, sempre pruvate à caccià i ticks cumpletamente. A prudenza hè cunsigliatu per i prossimi ghjorni perchè i ticks puderanu ancu trasmette malatie, per esempiu. Allora se u cumpurtamentu di u vostru gattu cambia, cunsultate u veterinariu.

I rimedii spot-on sò offerti per i dui parassiti è anu un effettu chì dura per parechje settimane. Per questu mutivu, duvete dà à u vostru ghjattu l'agentu spot-on regularmente. Questu hè goccia nantu à u collu di l'animali per ch'elli ùn ponu micca licà. Parechji utilizanu ancu l'oliu di coccu micca raffinatu. U ghjattu deve esse fretu cun ellu ogni 2-3 ghjorni. Pulci è zecche odianu questu odore. In u casu di pulci è ticks, una visita à u veterinariu ùn hè micca assolutamente necessariu. Mentre chì i misgi spessu ùn mostranu micca sintomi quandu si tratta di zecche, quandu si tratta di pulci, l'animali si grattanu più spessu, si surviglianu da u so sonnu o ancu formanu punti calvi.

Sfurtunatamente, questu s'assumiglia di novu cù una infestazione d'acari di l'orechja o di mange, perchè un veterinariu hà da fà u trattamentu adattatu. L'infestazione da l'acaru hè spessu fatta chjaramente da scratch più frequenti. Mentre u corpu hè attaccatu da l'acari di a rogna è prurige in ogni locu, un gattu chì soffre di acari di l'orechja mostra questu principalmente grattandu deliberatamente l'arechja o scuzzulate a testa spessu. U veterinariu pò avà pulisce l'arechje è dà un rimediu. Ci sò ancu agenti spot-on assai speciali quì.

L'infestazione di endoparassiti

Una infestazione endoparasita hè una infestazione di parassiti in l'intestinu chjucu. Sò ancu cunnisciuti cum'è anchilostome, tapeworms o dishworms è crescenu à una lunghezza di cinque à deci centimetri.

I misgi sò principarmenti infettati da manghjà preda. Allora si manghjate un mouse chì sfurtunatamenti hè infestatu di vermi o porta i so ova, questi seranu trasferiti à u ghjattu. A trasmissione hè ancu pussibule per via di e feci. I gattini ponu ancu esse infettati da u latte maternu di a mamma di u gattu. I vermi ponu esse rilevati da i feci di gatti.

I sintomi sò diffirenti. A maiò parte di i misgi mostranu una perdita di l'appetite è sviluppanu un mantellu shaggy. Inoltre, si pò esse osservatu chì i misgi sò diventati sempre più diluenti è da u tempu à l'animali affettati ancu vomitu.

Una visita à un veterinariu hè ancu nantu à l'agenda quì. Questu pò avà amministrari un vermu, chì pò ancu esse urdinatu in linea è hè di solitu un pocu più prezzu quì. In ogni casu, l'amministrazione di l'agenti spot-on hè ancu pussibule in casu d'una infestazione cù vermi.

L'insufficienza renale cronica

I misgi più vechji in particulare sò affettati da fallimentu renale, o CRF per cortu. Questa hè una malatia assai periculosa per l'animali, chì sfurtunatamenti in a maiò parte di i casi porta gradualmente à a morte di i misgi. In l'insufficienza renale, a funzione renale di i misgi diminuisce constantemente è a cundizione cuntinueghja à peghju.

I sintomi sò variati è ùn deve mai esse sottovalutatu. Parechji misgi sò più sete di u solitu è, sicuru, urinate più in u risultatu. Inoltre, spessu mostranu una mancanza d'appetite è sviluppanu un mantellu dull è lackluster. Parechji misgi anu vomitu è ​​​​una perdita di pisu significativu ùn hè micca solu visibile nantu à a scala, ma ancu in l'esternu. Un odore dolce pò esse spessu percepitu da a bocca è l'urina cambia ancu u culore.

L'insufficienza renale ùn hè micca curabile. Tuttavia, u trattamentu da u veterinariu hè assai impurtante. Parechji misgi necessitanu un IV da u tempu à u tempu. Ci hè ancu a pussibilità chì u veterinariu pò furnisce u vostru ghjattu cun sollievu è rallentà u prucessu di a malatia. Sfortunatamente, ci sò assai pochi medicazione dispunibuli quì. Tuttavia, hè assai impurtante chì dà à u vostru ghjattu un alimentu speciale chì cuntene menu proteini. A proteina ùn pò più esse distrutta bè da u corpu. Pudete ancu leghje u nostru articulu nantu à sta malatia per più infurmazione.

A leucemia felina

A leucemia felina hè una malatia virali seria in i misgi. A disrupzione di a furmazione di cellule di sangue da u virus di leucemia felina hè tipica. Inoltre, i tumuri formanu, chì ponu esse distribuiti in tuttu u corpu. Sfurtunatamente, hè una malatia assai periculosa chì spessu porta à a morte di l'animali. Tuttavia, hè pussibule chì u vostru ghjattu pò campà uni pochi d'anni di vita senza preoccupazioni malgradu sta malatia devastanti.

I sintomi sò assai diffirenti. Hè impurtante chì sempre vai à u veterinariu à u primu signu o u minimu suspettu. Parechji misgi spessu reagiscenu cù una perdita di l'appetite è sò più stanchi è debuli di u normale. Ancu diventanu più sottili è perdenu pesu. A maiò parte di i misgi anu ancu a frebba.

U vostru veterinariu deve piglià sangue da u vostru ghjattu à u minimu suspettu è pò esse facilmente è assai definitu di diagnosticà sta malatia. Sfortunatamente, una volta chì a leucemia felina hè stata cunfirmata, ùn ci sò micca opzioni di trattamentu direttu per piantà o ancu curà sta malatia. Tuttavia, per piacè cunsultate u vostru veterinariu per cunsiglii è dumandate nantu à sta malatia. In ogni casu, ricordate chì ancu cù sta malatia, pudete piglià u vostru ghjattu vaccinatu in anticipu, cusì pudete evità u contagiu da u principiu.

IFJ

A malatia di u gattu FIP, peritontitis infettiva felina, hè causata da i virus corona. Sfurtunatamente, a maiò parte di e zampe di velluto affettate da sta malatia mori di peritonite. Hè ancu una malatia di scratch assai contagiosa chì pò esse trasmessa per saliva o feci.

In parechji casi, i misgi cumbattenu cù un corpu gonfiatu è mancanza d'appetite. Sò ancu stanchi, si stendenu assai è dorme più di u solitu.
Ci sò diversi corsi di sta malatia. In una forma secca, l'organi internu s'inflama, mentre chì in a forma umita, l'animali soffre d'ascite, chì provoca u corpu à bloat. In i dui casi, però, a malatia hè crònica è fatale per l'animali.

U trattamentu da un duttore hè sempre cunsigliatu, di sicuru, ancu s'ellu ùn ci sò micca opzioni di trattamentu per avà. Tuttavia, avete l'uppurtunità di risparmià u vostru amatu u soffrenu. Hè impurtante chì avete sempre chjarificatu s'ellu hè veramente FIP, perchè diagnosticà sta malatia ùn hè micca sempre faciule.

Toxoplasmosi in i misgi

A toxoplasmosi in i misgi hè causata da l'infestazione di parassiti in l'intestini. Soprattuttu, i misgi all'aperto sò superati da questu, perchè sta malatia si trova naturalmente menu freti in i misgi interni. Hè impurtante à nutà chì l'omu pò ancu esse infettatu, postu chì i germi sò excreted da u ghjattu attraversu l'intestini. In particulare in u casu di e donne incinte, ci hè un periculu supplementu per u zitellu nascitu, chì ùn deve esse micca sottovalutatu in alcuna circustanza, postu chì i disabilità mentali severi ponu nasce quì. Un massimu di igiene hè dunque impurtante. In questu casu, l'omu deve pulizziari a litter box o a donna deve fà cù guanti è poi pulisce.

Sfurtunatamente, parechji misgi ùn mostranu micca signali di toxoplasmosi, chì di sicuru rende difficiule di ricunnosce. I disordini di respirazione o a tipica perdita di l'appetite cù a frebba raramente ponu esse vistu.

Appena ùn site micca sicuru è possibbilmente suspettate a toxoplasmosi in u vostru ghjattu, duvete cunsultà immediatamente un veterinariu. Se u suspettu hè cunfirmatu, u vostru ghjattu pò avà esse trattatu cù antibiotici. Sè vo site incinta, u vostru ginecologu pò pruvà per a toxoplasmosi è a so resistenza.

Diabete felina

I nostri animali ponu ancu avè diabete, chì sfurtunatamenti include ancu i misgi. In questa malatia, a produzzione di insulina in u pancreas hè limitata. I livelli di zuccaru in u sangue aumentanu, chì debilita u sistema immune. Se ùn hè micca trattatu da un veterinariu, a diabetes hè fatale in i misgi.
Pudete determinà a diabetes in u vostru caru, per esempiu, per a perdita di pisu, chì si trova malgradu un bonu appetite. Inoltre, i misgi affettati beie più di l'abitudine è spessu parenu battuti.

Se sospettate, cuntattate immediatamente u vostru veterinariu. Dopu chì u diagnosticu di diabete hè statu cunfirmatu, sta malatia pò esse trattata veramente bè per chì u vostru caru pò gode di una vita felice è senza sintomi per l'anni à vene. Di solitu, a prima cosa da fà hè di cambià a vostra dieta. S'ellu hè un casu particularmente severu di diabete, u livellu di l'insulina deve esse assicuratu cù medicazione, chì generalmente hè fatta cù injections.

A tiroide iperattiva in i misgi

L'ipertiroidismu ùn hè micca solu l'omu, ma sfurtunatamenti pò ancu affettà i misgi. Se sta malatia ùn hè micca trattata, pò esse un dannu fisicu seriu, affettendu i rini o u core, per esempiu, per chì u ghjattu pò ancu mori da ellu.

I misgi chì soffrenu di una tiroide iperattiva mostranu sintomi assai diffirenti. Questi includenu, per esempiu, diarrea o fur dull. Ma ci hè ancu a perdita di pisu. Certi animali anu vomitu ancu. I misgi affettati mostranu ancu un ansimamentu aumentatu è qualchì volta mancanza di respirazione.

Sì avete qualchissia di sti sintomi, visitate rapidamente u vostru veterinariu per chì i vostri misgi ponu esse trattati immediatamente se un tali diagnosi hè fatta. Questu hè veramente pussibule. Tuttavia, ci sò ancu opzioni chirurgiche, per esempiu, a terapia di radioiodine. Implica a distruzzione di u tissutu malatu nantu à a tiroïde per restaurà a funzione normale è regulare. Cusì u vostru gattu pò cuntinuà à campà nurmale è senza restrizioni di novu.

Conclusioni - megliu à ghjucà sicuru

Parechji misgi mostranu parechji sintomi diffirenti quandu ùn si sentenu micca bè. In questu casu, duvete sempre piglià u vostru caru direttamente à u veterinariu per assicurà chì l'animali pò esse trattatu u più prestu pussibule. In parechji casi, u dannu cunsequenziale peghju pò esse evitata in questu casu, è ancu s'ellu ùn ci hè micca opzioni di trattamentu per u vostru caru, pudete assicurà chì u vostru ghjattu hè risparmiatu u soffrenu è a medicazione pò furnisce sollievu. Ancu s'ellu ùn hè micca sicuru d'interpretà u cumpurtamentu o se u vostru ghjattu hè veramente malatu, hè sempre megliu andà à u duttore una volta troppu spessu chè micca abbastanza.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *