A taiga hè un tipu speziale di boscu di coniferu chì si trova solu in u nordu luntanu. A parolla taiga vene da a lingua russa è significa: boscu densu, impenetrable, spessu pantanu. A taiga esiste solu in l'emisferu nordu, perchè ùn ci hè micca abbastanza spaziu di terra in l'emisferu miridiunali in questa zona climatica. U tarrenu in a taiga ferma congelatu tuttu l'annu in parechji lochi, cusì hè permafrost.
A taiga si trova in a zona di u clima friddu-temperatu. Ci sò inguerni longu è friddi quì cù assai neve. L'estate sò brevi, ma pò ancu esse assai caldu à volte. A più grande zona di taiga chì currisponde ancu cumpletamente à a natura hè in a fruntiera trà u Canada è l'Alaska. In Europa, per esempiu, grandi spazii di taiga ponu esse truvati in Svezia è Finlandia. A nordu di a taiga si trova a tundra.
A taiga hè ancu chjamata "Foresta Boreale Conifera". Vale à dì, in a taiga principarmenti l'arbureti cuniferi crescenu spruce, pinu, abete è larch. Questu hè principalmente perchè e coniferi sò sempre verdi. In questu modu, ponu utilizà a poca luce di u sole in tuttu l'annu per fà a so fotosintesi. Questi arburi sò abbastanza slender perch'elli ponu purtà a neve nantu à i rami. Ùn sò micca densi cum'è in i nostri boschi, per quessa, ci hè assai spaziu trà l'arbureti, in particulare blueberries, è densi tappeti di muscu è lichen. In certi vaddi di i fiumi, ci sò spazii umidi. I betuli è l'aspen, vale à dì l'arbureti caduci, ponu ancu cresce quì.
Parechji mammiferi di a famiglia di marten campanu in a taiga, cumpresa a lontra. Ma ci sò ancu assai renni, alci, lupi, linci, orsi marroni, volpi rossi, cunigli, castori, scoiattoli, coyotes è skunks, è altri mammiferi. Ci sò ancu circa 300 spezie d'uccelli diffirenti. In ogni casu, hè troppu friddu in a taiga per l'anfibii è i reptili.