I cigni sò grandi acelli. Puderanu natà bè è vola luntanu. In a maiò parte di l'animali adulti, u piume hè biancu puro. In i ghjovani hè grisgiu-marrone.
Sicondu u censu, ci sò sette o ottu tipi diffirenti di cigni. I cigni sò strettamente ligati à l'anatre è l'oche. Quì in l'Auropa cintrali scontru principarmenti u cignu mutu.
U cignu mutu campa induve ùn hè nè troppu caldu nè troppu friddu. Spessu a truvamu in e nostre acque. Far u nordu, nantu à a tundra artica, quattru altre spezie riproduci in l'estiu. Passanu l'inguernu in u sudu più caldu. Allora sò l'acelli migratori. Ci sò duie spezie in l'emisferu miridiunali chì anu ancu speziale: u cignu neru hè l'unicu chì hè completamente neru. U nome di u cignu collu neru spiega ciò chì pare.
I cigni anu u collu più longu chì l'oche. Questu li permette di manghjà e piante da u fondu pozzu quandu sò flottanti nantu à l'acqua. Stu tipu di foraggiamentu hè chjamatu "digging". E so ali ponu allungà più di dui metri. I cigni pesanu sin'à 14 kilogrammi.
I cigni preferiscenu manghjà e piante fora di l'acqua. Ma si alimentanu ancu di e piante in a campagna. Ci hè ancu uni pochi d'insetti aquatichi, è molluschi cum'è lumache, pesci chjuchi è anfibii.
Cumu si riproducenu i cigni ?
Un paru di genitori restanu fideli à elli per u restu di a so vita. Hè chjamatu monogamia. Custruiscenu un nidu per l'ova, chì usanu una volta è una volta. U masciu coglie i ramoscelli è li dà à a femina, chì l’utilice per custruisce u nidu. Tuttu l'internu hè imbulighjatu cù e piante dolci. Allora a femina strappa una parte di u so propiu. Cusì hà bisognu di e so piume più duru per u padding.
A maiò parte di e femine ponenu quattru à sei ova, ma pò esse finu à undici. A femina incuba l'ova sola. U masciu solu aiuta cù u cignu neru. U periodu d'incubazione hè quasi sei settimane. I dui genitori poi cresce i ghjovani. Calchì volta piggyback i picciotti nantu à e so spalle.