in

Squirrel: Ciò chì duvete sapè

I squirrelli sò roditori. Hè ancu chjamatu squirrel o squirrel cat. Formanu un genus cù 29 spezie diffirenti è appartenenu à i roditori. Sò strettamente ligati à i chipmunks. Abitanu nantu à l'arburi in a furesta, ma ancu in i stabilimenti umani. Sò assai notevuli, soprattuttu per via di a so longa cuda arbustiva. A cuda hè guasi longu quant'è u corpu, inseme crescenu sin'à 50 centimetri. Tuttavia, i squirrels sò raramenti vistu perchè sò assai veloci è timidi è di solitu si nascondenu da a ghjente.

L'adulti pisanu da 200 à 400 grammi. Perchè sò cusì ligeri, i squirrels ponu saltà trà e rami assai rapidamente è ponu ancu stà nantu à rami fini. Cusì ponu facilmente fughje da l'aquila è l'altri rapaci chì piacenu à manghjà squirrels. Cù i so unghie longu è curve, i roditori ponu tene nantu à rami è rami.

I squirrelli europei rossi-marroni ponu esse truvati quasi in tutta l'Europa. Abitanu ancu una larga striscia di terra da l'Europa orientale à l'Asia. U squirrel grisgiu vive in i Stati Uniti è Canada. A ghjente l'hà purtatu in Inghilterra è in Italia è l'hà liberatu.

In i parchi, u squirrel grisgiu affulla u squirrel europeu perchè hè più grande è più forte. In l'Inghilterra è in una grande parte di l'Italia, i squirreli rossi-marroni sò quasi estinti. In a furesta, a marta di u pinu preda à i squirreli grisgi. I squirrelli rossi-marroni sopravvive quì perchè sò più agili.

Cumu campanu i scoiattoli ?

I squirrelli sò roditori. Hè ancu chjamatu squirrel o squirrel cat. Formanu un genus cù 29 spezie diffirenti è appartenenu à i roditori. Sò strettamente ligati à i chipmunks. Abitanu nantu à l'arburi in a furesta, ma ancu in i stabilimenti umani. Sò assai notevuli, soprattuttu per via di a so longa cuda arbustiva. A cuda hè guasi longu quant'è u corpu, inseme crescenu sin'à 50 centimetri. Tuttavia, i squirrels sò raramenti vistu perchè sò assai veloci è timidi è di solitu si nascondenu da a ghjente.

L'adulti pisanu da 200 à 400 grammi. Perchè sò cusì ligeri, i squirrels ponu saltà trà e rami assai rapidamente è ponu ancu stà nantu à rami fini. Cusì ponu facilmente fughje da l'aquila è l'altri rapaci chì piacenu à manghjà squirrels. Cù i so unghie longu è curve, i roditori ponu tene nantu à rami è rami.

I squirrelli europei rossi-marroni ponu esse truvati quasi in tutta l'Europa. Abitanu ancu una larga striscia di terra da l'Europa orientale à l'Asia. U squirrel grisgiu vive in i Stati Uniti è Canada. A ghjente l'hà purtatu in Inghilterra è in Italia è l'hà liberatu.

In i parchi, u squirrel grisgiu affulla u squirrel europeu perchè hè più grande è più forte. In l'Inghilterra è in una grande parte di l'Italia, i squirreli rossi-marroni sò quasi estinti. In a furesta, a marta di u pinu preda à i squirreli grisgi. I squirrelli rossi-marroni sopravvive quì perchè sò più agili.

Cumu campanu i scoiattoli ?

I squirrelli sò soprattuttu creature solitarie chì si riuniscenu solu per accumpagnà, vale à dì per fà ghjovani. Custruiscenu nidi in l'arburi. Quessi sò boli tondi fatti di rami chì si trovanu in i forchetti di rami. Dentru sò imbottiti cù muschi. Questi nidi sò chjamati Kobel. Ogni squirrel hà parechji nidi à u stessu tempu: per dorme di notte, per riposu à l'ombra durante u ghjornu, o per i ghjovani animali.
Squirrels manghjaranu quasi tuttu ciò chì ponu truvà: baga, noci, sementi, gemme, cortezza, fiori, funghi è frutti. Ma i vermi, l'ova d'uccelli o i so ghjovani, insetti, larva è lumaca sò ancu nantu à u so menu. Quandu si manghjanu, tenenu u so alimentu in i so zampe di fronte, chì hè assai reminiscente di l'omu.

In u vaghjimu, i squirrelli s'approntanu per l'invernu. Di solitu intarranu noci, ghiande o faggi in terra. Ma ùn ponu più truvà parechje sementi. Questi poi germinate è formanu novi pianti. In questu modu, i squirrelli aiutanu i pianti à multiplicà micca solu vicinu, ma ancu più luntanu.

I squirrels anu parechji nemichi: martore, gatti salvatichi è diversi rapaci. In parchi è giardini, u gattu di casa hè u vostru nemicu più grande. Ma ci sò ancu parechji parassiti chì ponu fà malati i squirrels o ancu tumbà.

Squirrels ùn hibernate micca, ibernate. Questu significa chì ùn dorme micca tuttu l'inguernu, ma lascianu u roost di tantu in tantu per manghjà. In certi lochi, però, i squirrels sò diventati cusì abituati à l'omu chì manghjaranu nuci da e so mani.

Cumu si riproducenu i scoiattoli?

A prima volta per a ripruduzzione hè ghjennaghju, è a seconda hè intornu à aprili. A femina di solitu porta circa sei animali ghjovani in u so ventre. Dopu à cinque settimane bè, u zitellu nascerà. U masciu hè andatu di novu è pò avè cercatu una nova femina. Ùn importa micca i cuccioli.

I ghjovani animali sò circa sei à nove centimetri longu à a nascita. I squirrelli sò mammiferi. A mamma dà à u ghjovanu u so latte à beie. Ùn anu micca pelliccia è ùn ponu nè vede nè sente. Apertura l'ochji solu dopu à circa un mese, è dopu à circa sei simani abbandunonu a capanna per a prima volta. Dopu à ottu à deci simane, cercanu l'alimentariu per sè stessu.

L'annu dopu puderanu digià fà u so propiu ghjovanu. Si dice ch'elli sò tandu maturi sessuale. Tuttavia, spessu si permettenu un annu più tempu. In a natura, i squirrels ùn sò micca più vechji di trè anni.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *