in

Snake

I serpenti sò fascinanti è spaventosi à u stessu tempu. Ancu s'ellu ùn anu micca gammi, i so corpi longu è svelti li permettenu di spustà à a velocità di u lampu.

Carattirìstichi

Chì sò i serpenti?

I serpenti appartenenu à a classa di rettili è sò quì à l'ordine di rettili scalati. In questu, formanu a subordinazione di i serpenti. Sò un anticu gruppu d'animali discendenti da antenati simili à lucertola. Ciò chì tutti anu in cumunu hè chì i so corpi sò assai longu è i so gammi davanti è posteriori sò in daretu.

A serpente più chjuca hè solu dece centimetri longu, u più grande, cum'è un pitone birmanu, da sei à ottu metri, è l'anaconda in Sudamerica righjunghji ancu nove metri di lunghezza. Malgradu u fisicu uniformi, i serpenti pareanu assai diffirenti: Certi sò piuttostu curtu è grassu, altri assai magre, a seccione di u corpu pò esse tonda, triangulare o ovale. U numaru di e so vertebre varieghja ancu secondu a spezia, chì varieghja da 200 à circa 435 vertebre.

Cumunu à tutti i serpenti sò a pelle squamosa, chì si compone di squame cum'è cornu. Li prutegge da u sole è da a desidratazione. U vestitu di scala hè culurata di manera diversa sicondu l'spezie è hà mudelli diffirenti. Perchè e squame ùn ponu micca cresce cum'è l'animali diventanu più grande, i serpenti anu da scaccià a so pelle di tantu in tantu. Si strofinanu u musu nantu à una roccia o ramu, strappandu a vechja pelle.

Allora sguassate u vechju coperchiu di a pelle è u novu, più grande, appare sottu. Stu vechju vestitu di scala hè ancu chjamatu una cammisa di serpente. I serpenti ùn anu micca e palpebre. Piuttostu, l'ochji sò cuparti da una scala trasparente. Ma i serpenti ùn ponu micca vede bè. Per d 'altra banda, u so sensu di l'olfattu hè assai sviluppatu. Cù e so lingue furchette, i serpenti percenu tracce d'odore finissima.

I denti in a bocca di a serpente ùn sò micca usati per masticari, ma per mantene a preda. I serpenti velenosi anu ancu fangs spiciali chì sò cunnessi à i glanduli di velenu. Se una serpente perde un dente, hè rimpiazzatu cù un novu.

Induve campanu i serpenti ?

I serpenti si trovanu quasi in ogni locu in u mondu eccettu in e regioni assai freti cum'è l'Articu, l'Antartida, è e zone cum'è parti di Siberia o Alaska induve a terra hè congelata tuttu l'annu. Ci hè solu uni pochi di serpenti in Germania: a serpente d'erba, a serpente liscia, a serpente di dadi è a serpente d'Esculapian. L'unicu serpente velenoso nativu in Germania hè u viperu.

I serpenti abitanu una larga varietà di abitati: Da deserti à jungla à terreni agriculi, campi è laghi. Abitanu in terra cum'è in tane o altu in l'arburi. Certi campanu ancu in u mare.

Chì tipi di serpenti ci sò ?

Ci sò circa 3000 spezie di serpenti in u mondu. Sò divisi in trè gruppi maiò: constrictors, vipers è vipers.

Comportate

Cumu campanu i serpenti ?

I serpenti sò casi solu criaturi solitari. Sicondu l'spezie, sò attivi in ​​parechji tempi - alcuni di ghjornu, altri di notte. Grazie à i so eccellenti organi sensoriali, i serpenti sanu sempre esattamente ciò chì succede intornu à elli. Percecenu l'odori attraversu u so nasu è cù l'aiutu di a so lingua furcuta.

Tandu toccanu l'urganu chjamatu Jacobson in a so bocca cù a so lingua, cù quale ponu analizà i profumi. Questu li permette di seguità è seguità a preda. Certi serpenti, cum'è a vipera di fossa, ponu ancu percive i raghji infrared, vale à dì i raghji di calore, cù l'aiutu di u so organu di fossa. Allora ùn anu micca bisognu di vede a so preda, a sentenu. Boa constrictors anu un organu simili.

I serpenti anu un uditu poviru. Tuttavia, sò capaci di perceive vibrazioni di terra cù l'aiutu di l'arechja interna. I serpenti sò eccellenti per arrampicà. Si torcenu in terra, ma ancu in altu in cime di l'arburi è ponu ancu natà.

Spezie marine cum'è serpenti di mare ponu immerse finu à una ora. Cum'è tutti i rettili, i serpenti ùn ponu micca regulà a temperatura di u corpu. Questu significa chì a temperatura di u corpu dipende da a temperatura di l'ambiente. Per quessa, i serpenti ùn ponu micca sopravvive in i lochi assai friddi.

In e regioni temperate, di solitu passanu l'inguernu in ammucciatu in un torpore friddu. A maiò parte di a ghjente hà paura di i serpenti. Ma i serpenti mordanu solu quandu si sentenu minacciati. È di solitu avvirtenu prima - dopu à tuttu, ùn volenu micca perdicà u so velenu: U cobra, per esempiu, alza u so scudo di u collu è sibila, u rattlesnake rattles the rattle à a fine di a so cuda.

Tuttavia, sempre chì hè pussibule, i serpenti fughjenu se un attaccu umanu o animale si avvicina troppu. Sè vo site muzzicatu da una serpente, un antiserum chjamatu, chì hè stata ottenuta da u velenu di serpente, pò aiutà.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *