U scheletru dà forza à u corpu. Tutti i vertebrati anu un scheletru internu fattu di osse. Quessi sò mammiferi, uccelli, rettili, anfibii è pesci. Ci hè ancu animali cù un scheletru esternu, chì hè un tipu di cunchiglia. L'insetti, i granchi è altri animali anu questu.
Quandu un umanu hè natu, u so scheletru hà pocu più di 300 osse. À u tempu chì cresce, ci sarà solu un pocu più di 200 osse. Certi osse crescenu inseme. Hè ancu dipende di cumu cuntate. Questu hè sopratuttu in i pedi, perchè ci sò assai ossi chjuchi.
Un scheletru deve esse tenutu inseme. Stu travagliu hè fattu da ligamenti è musculi. Senza elli, un scheletru cascaria. Ma u cartilagine hè ancu implicatu. Per esempiu, tenenu e coste inseme à u fronte.
I scheletri sò impurtanti per l'archeologia. L'osse sò ciò chì resta di l'omu u più longu. I scientisti ponu scopre assai da i scheletri: Approssimativamente quantu era l'età di a persona, s'ellu era un omu o una donna, s'ellu avianu certe malatie, è assai più.
Cù l'aiutu di vechji scheletri da a terra, i medichi ponu ancu sapè s'ellu ci era boni medichi in un populu. Pudete vede s'ellu un ossu rottu hà guaritu bè o se e duie parti di l'ossu sò in un angulu.