in

Ovine

L'ovini - è in particulare i ghjovani agnelli - sò animali assai tranquilli. Anu furnitu à e persone lana, latte è carne per millaie d'anni.

 

Carattirìstichi

Chì sò e pecure ?

L'ovini sò mammiferi è, cum'è capre, bovini è antilopi, appartenenu à a famiglia di i bovidi. L'ovini salvatichi europei (chjamati ancu mufloni) misuranu circa 110 à 130 centimetri da a punta di u nasu à a punta di a cuda, crescenu da 65 à 80 centimetri in altezza è pesanu da 25 à 55 kilogrammi. E pecure chì avemu tenutu sò discendenti da elli.

I masci sò chjamati rams è sò assai più grande è più forte ch'è e pecure femine. I masci chì sò stati castrati, vale à dì fatti infertili, sò chjamati muttons. Sò assai più pacìfichi cà Aries è mettenu più carne. I ghjovani pecuri finu à un annu sò chjamati agnelli.

Parechje pècure anu corne: In i pecuri salvatichi, sò o in forma di lumaca, longu è avvolti in spirale, o curtu è solu ligeramente curvatu. Sò longu da 50 à 190 centimetri.

I corni di e femine sò più chjuchi è certi pecuri domestici, secondu a razza, spessu ùn anu micca cornu à tuttu. Una caratteristica tipica di e pecure hè a so fur, chì hè trasfurmata in lana. Pò esse biancu, grisgiu, marrone, nìvuru, o ancu modelatu è hè custituitu da u densu, ricciolu sottumessu è i capelli più grossi sopra. A più fina è più curly a lana hè, u più preziosu hè.

A lana di pecuri si senti veramente grassa. Questu vene da a lanolina, un grassu pruduttu da i glanduli di a pelle. Prutege u legnu da l'umidità. Ancu in a piova più forte, a pecura di u picurinu ferma bella è calda è secca.

Induve campanu e pecure ?

A pecura salvatica europea si trovava da l'Ungheria à u sudu di a Germania è in tutta a regione mediterranea. Oghji ùn ci sò chè una centinaia d’animali in l’isule di Corsica è di Sardegna. L'ovini domestici allevati campanu quasi in ogni locu in u mondu perchè l'Europeani l'anu purtatu in tutti l'altri cuntinenti. A maiò parte di e pecure oghje campanu in Asia, Australia, Argentina è Sudafrica. In Auropa, invece, solu uni pochi di mandrii di pecuri vanu in i pascoli perchè ùn vale à pena di tene quì e pecure.

Sia steppe, brughiere, o alti plateau - i pecuri si ponu truvà quasi in ogni locu è ponu accade in quasi ogni habitat perchè ùn sò micca assai esigenti quandu si tratta di manghjà. Sicondu a razza, sò adattati bè à e diverse zoni climatichi di u mondu. Ancu in i paesi tropicali, ci sò pecuri.

Chì tipi di pecuri ci sò ?

Ci sò trà 500 è 600 spezie diverse di pecuri in u mondu. Trà e pecure salvatiche, e pecure salvatiche europee sò trà i più cunnisciuti. Sò ancu cunnisciuti l'argali, finu à dui metri di longu, da e muntagne in l'Asia Centrale è e pecure bighorn in u nord-est di a Siberia è l'America di u Nordu.

I primi pecuri sò stati guardati cum'è animali domestici in Asia Minore circa 9000 anni fà. Oghje ci sò parechje razzi diffirenti, per esempiu, pecuri Merino, pecure di muntagna, o Heidschnucken. L'Heidschnucke sò assai cunnisciuti per noi, soprattuttu in u nordu di a Germania, è a so apparenza ricorda di pecuri salvatichi:

Tutti i masci è e femine anu corne, cù e femine chì anu una curva in daretu in forma di mezzaluna è u masciu hà una corna in forma di lumaca. A so pelliccia hè longa è densa è culurita argentu-grisgiu à grisgiu scuru. Per d 'altra banda, a pelle nantu à a testa è i gammi hè corta è negra.

L'agnelli di l'Heidschnucken nascenu cù u pelu nìvuru è curly. Duranti u primu annu di vita, a pelle cambia u culore è diventa grisgiu. Heidschnucken hè una vechja razza di pecuri è ùn furnisce micca solu lana, ma ancu carne.

Sò ancu abituati à a cura di u paisaghju perchè mantenenu l'erba corta nantu à a brughiera è assicuranu chì u paisaghju sanu hè priservatu. Oghje Heidschnucken sò cunsiderate in periculu. Ci sò relativamente pochi animali rimasti.

In u nordu di a Germania, i pecuri Skudden curanu u paisaghju. Sò una razza antica di pecure domestica originaria di i Stati Baltici è di Prussia orientale. Skadden pecuri cresce à un massimu di 60 centimetri. U so fur hè o biancu, marrone, neru o piebald. E pecure Skadden sò cunnisciute per a so lana fina. E pecure di u nasu neru di u Valais sò ancu boni fornitori di lana. I masci portanu finu à 4.5 kilogrammi di lana per annu, e femine finu à quattru kilogrammi.

Sta razza antica, chì hè urigginata in u cantone svizzeru di Valais, hè prubabilmente esistita da u 15u seculu. U culore hè particularmente impressiunanti:

L'animali sò neri intornu à u musu è u nasu è intornu à l'ochji. Sò ancu chjamati pecuri panda perchè sò un pocu reminiscenti di l'orsi panda cù questa "maschera facciale". L'arechje sò ancu neri è anu spots neri nantu à i garretti, i ghjinochji davanti è i pedi. E femine anu ancu una pezza di coda nera. I corni relativamente longu è spirali torciati sò ancu impressiunanti. A razza hè assai robusta è ben adattata à u clima di muntagna duru. A pecura di quattru cornu, chì sò assai rari quì, hè particularmente impressiunanti.

Sta razza antica prubabilmente vene da l'Asia Minore è hè digià citatu in a Bibbia. Sò ancu chjamati pecuri di Ghjacobbu. Veninu cù l'Arabi via l'Africa di u Nordu in Spagna è da quì à l'Europa Centrale è Occidentale. Sta razza appartene à a pecura di lana è hè l'unica cù quattru, à volte ancu sei corne. Hè assai pocu esigente è pò campà fora tuttu l'annu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *