in

Salamandra: ciò chì duvete sapè

Salamandre sò anfibii. Anu una forma di corpu simili à quella di lucertuli o di picculi crocodili ma ùn sò micca ligati à elli. Sò più vicinu à i tritoni è i ranocchi.

Tutti i salamandri anu un corpu allungatu cù a cuda è a pelle nuda. Inoltre, una parte di u corpu cresce torna si hè stata muzzicata, per esempiu. Salamandri ùn ponenu micca ova cum'è l'altri anfibii, ma dà nascita à larva o ancu viranu ghjovani.

I salamandri sò assai diffirenti trà elli. A salamandra giganti giapponese vive in permanenza in l'acqua. Cresce un metru è mezu di longu è pesa sin'à 20 kilogrammi. Dui spezii principali campanu in Auropa : a salamandra di focu è a salamandra alpina.

Cumu vive a salamandra di u focu?

A salamandra di u focu campa quasi in tutta l'Europa. Hè circa 20 centimetri longu è pesa 50 grammi. Hè circa a mità di una barra di cioccolata. A so pelle hè liscia è negra. Hà spots gialli nantu à u so spinu, chì ponu ancu accende ligeramente aranciu. Cum'ellu cresce, sguassate a so pelle parechje volte cum'è una serpente.

A salamandra di u focu prefiere di stallà in grandi boschi cù arburi caduti è coniferi. Li piace à stà vicinu à i corsi. Li piace l'umidità è hè dunque principarmenti fora in u tempu chiuvutu è di notte. Duranti u ghjornu, di solitu si nasconde in crevices in scoglii, sottu à e radiche di l'arburu, o sottu à legnu mortu.

Salamandri di u focu ùn ponenu micca ova. Dopu a fecundazione da u masciu, i picculi larvati si sviluppanu in l'abdomen di a femina. Quandu sò abbastanza grande, a femina dà nascita à circa 30 picculi larva, in l'acqua. Cum'è i pesci, e larve respiranu cù chjappi. Sò subitu indipindenti è si sviluppanu in animali adulti.

Salamandri di u focu preferanu manghjà scarabeci, lumache senza cunchiglia, vermi di terra, ma ancu spider, è insetti. A salamandra di u focu si pruteghja contru à i so nemichi cù i so spots di culore giallu. Ma porta ancu un velenu nantu à a so pelle chì u prutege. Questa prutezzione hè cusì efficace chì i salamandri di u focu sò raramente attaccati.

Tuttavia, i salamandri di u focu sò prutetti. Parechje di elli mori sottu à i roti di vittura o perchè ùn ponu micca cullà i curbs. L'omu piglianu ancu assai di i so abitati trasfurmendu e fureste naturali miste in fureste cù una è a stessa spezia d'arburu. Larva ùn pò micca sviluppà in i corsi chì scorri trà i muri.

Cumu vive a salamandra alpina ?

A salamandra alpina vive in e muntagne di Svizzera, Italia è Austria à i Balcani. Cresce circa 15 centimetri longu. A so pelle hè liscia, nera prufonda sopra, è ligeramente più grisa in u latu ventrale.

A salamandra alpina abita in i lochi chì sò almenu 800 metri sopra u livellu di u mari è a porta à una altitudine di 2,800 metri. Li piace i boschi cù l'arbureti deciduous è coniferi. Più altu, campa in prati alpini umidi, sottu arbusti, è nantu à i scree slopes. Li piace l'umidità è hè dunque principarmenti fora in u tempu chiuvutu è di notte. Duranti u ghjornu, di solitu si nasconde in crevices in scoglii, sottu à e radiche di l'arburu, o sottu à legnu mortu.

Salamandri alpini ùn ponenu micca ova. Dopu a fecundazione da u masciu, e larve si sviluppanu in l'abdomen di a femina. Si nutrenu di u vitellu è respira per e branchie. Tuttavia, e branchie cumincianu à retrocede in u ventre. Ci vole dui à trè anni. À a nascita, i figlioli sò digià circa quattru centimetri in altu è ponu respira è manghja per sè stessu. Salamandri alpini sò nati solu o gemelli.

I salamandri alpini preferanu ancu manghjà scarabeci, lumache senza cunchiglia, vermi di terra, ragni è insetti. Salamandre alpine sò manghjate solu in ocasioni da i tacchi di muntagna o da gazze. Portanu ancu velenu nantu à a so pelle chì li prutegge da l'attacchi.

I salamandri alpini ùn sò micca in periculu, ma sò sempre prutetti. Siccomu pigghianu tantu tempu per ripruduce è poi dà nascita solu à unu o dui ghjovani, ùn ponu micca ripruduce assai rapidamente. Anu digià persu assai habitat per via di a custruzzione di e strade di muntagna è di reservoirs.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *