U capriolu appartene à a famiglia di i cervi è hè un mammiferu. U masciu hè chjamatu roebuck. A femina hè chjamata cerva o capra. L'animali ghjovanu hè un cerbiattu o simplicemente un cerbiattu. Solu u masciu hà picculi corna, micca cusì putente cum'è u cervu rossu.
I cervi adulti sò più di un metru di longu. L'altezza di a spalla hè trà 50 è 80 centimetri. Questu hè misuratu da u pianu à a cima di u spinu. U pesu hè trà 10 è 30 chilò, quasi u listessu chè parechji cani. Tuttu dipende chì u cervu hà sappiutu nutriscia bè.
Quandu dicemu capriolu, intendemu sempre u capriolu europeu. Vive in tutta l'Auropa fora di l'estremu nordu, ma ancu in Turchia è in certi paesi vicini. Ùn ci hè un cervu europeu più luntanu. U cervu siberianu hè assai simili. Vive in Siberia miridiunali, Mongolia, Cina è Corea.
Cumu campanu i cervi ?
I cervi manghjanu erba, gemme, varie erbe è foglie giovani. Li piacenu ancu i ghjovani rimjiet, per esempiu da picculi abeti. L'omu ùn piace micca cusì, perchè allora l'abete ùn pò micca sviluppà bè.
Cum'è e nostre vacche da latte, i cervi sò ruminanti. Allora masticanu solu u so alimentu apprussimatamente è poi lascianu sfilà in una spezia di ventre. In seguitu si stendenu cunfortu, regurgitate l'alimentu, masticanu assai, è poi inghjustu in u stomacu currettu.
I cervi sò animali di volu perchè ùn ponu micca difende. Li piace à campà in i lochi induve ponu truvà una copertura. Inoltre, i cervi ponu oliu assai bè è ricunnosce i so nemichi prima. L'aquile, i misgi salvatichi, i cinghiali, i cani, i volpi, i linci è i lupi piacenu à manghjà i cervi, in particulare i ghjovani cervi chì ùn ponu scappà. L'umani caccianu ancu i cervi, è parechji sò uccisi da vitture.
Cumu crià i cervi?
I cervi campanu di solitu solu. In u lugliu o l'aostu, i masci cercanu una femina è anu sessu. Dicenu chì s'accoppianu. In ogni casu, a cellula d'ova fecundata ùn cuntinueghja à sviluppà finu à dicembre. A nascita hè in maghju o ghjugnu. Di solitu, ci sò unu à quattru cuccioli. Dopu à una ora si ponu digià stà, è dopu à dui ghjorni ponu marchjà bè.
I cerbiatti beie u latte da a so mamma. Si dice ancu : Sò allattati da a mamma. Hè per quessa chì i cervi appartenenu à i mammiferi. Per u mumentu, fermanu induve sò nati. Dopu à quattru settimani, piglianu i so primi incursioni cù a so mamma è cumincianu à manghjà e piante. In l'estiu dopu dopu, sò sessualmente maturi stessi. Allora pudete avè un ghjovanu stessu.