in

Rhino

Perchè u labbu superiore di un rinoceronte neru hè puntatu cum'è un dettu è pò ancu afferrà, i giganti grisgi anu u so nome.

Carattirìstichi

Chì sò i rinoceronti?

I rinoceronti sò veri colossu è u sicondu mammiferu di terra più grande dopu l'elefanti. Un rinoceronte neru misura sin'à 3.50 metri da u nasu à u fondu è pesa sin'à 1500 kilogrammi. Hè 1.60 metri di altu da u pianu à l'spalla. Ancu più putente hè u rinoceronte biancu. Hè a più grande spezia di rinoceronte, chì cresce finu à 3.80 metri di longu. Misura 1.50 à 1.80 metri da u pianu à a spalla. I masci pesanu da 1.8 à 3 tunnillati, certi ancu sin'à 3.5 tunnillati. E femine pesanu da 1.8 à 2 tunnellate.

Tipica di e duie spezie di rinoceronte sò a so custruzzione massiva cù a gobba di u collu, u spinu ligeramente sagging, i gammi curtite è u culore grisgiu. A cuda hè di 70 centimetri di longu è hà una nappa di capelli neri à a fine. A so marca hè e duie corne punte nantu à u nasu : quella di fronte hè un pocu più longa chè quella di daretu. U rinoceronte neru hè di solitu finu à 50 centimetri di longu, u rinoceronte biancu hè finu à 100 centimetri di longu.

I corni sò custituiti da una massa di cornu appiccicosa è estremamente solida, a keratina. Se u cornu hè feritu o ruttu, cresce torna. I rinoceronti sò veri "pachidermi". A so pelle hè una media di dui centimetri di grossu, è finu à quattru centimetri è mezu nantu à u collu. Prutege l'animali da ferite causate da spine è attacchi da altri animali.

I capelli neri scuri crescenu solu nantu à l'arechje, e palpebre è a coda. Altrimenti, sò senza capelli. A testa hè abbastanza squat. L'arechje sò relativamente grande è in forma di cune, in particulare in u rinoceronte biancu. L'ochji sò chjuchi in relazione à a dimensione di l'animali. Cum'è tutte e spezie di rinoceronte, l'animali ùn anu micca denti di fronte, solu molari per a macinazione di a so pianta.

Induve campanu i rinoceronti?

I rinoceronti bianchi è neri si trovanu solu in l'Africa subsahariana. Eranu spartuti in tutte e savane di l'Africa. Oghje campanu solu in uni pochi di spazii. In certi paesi induve l'animali eranu dighjà estinti, sò stati riintroduti cù successu. E duie spezie si trovanu in Namibia, Sudafrica, Botswana, Zimbabwe, Zambia è Mozambique. U rinoceronte neru hè ancu in casa in Angola, Rwanda, è finu à u nordu di Tanzania è Kenya. U rinoceronte biancu hè oghji quasi estinti in l'Africa orientale.

E duie spezie di rinoceronte campanu principarmenti in savane d'erba è di machja o à l'orli di e fureste è in boschi sparsi da i pianuri à 3500 metri sopra u livellu di u mari. Per sopravvive, anu bisognu di acqua potabile è bagnu di fangu.

Chì spezie di rinoceronte ci sò?

Ci sò cinque spezie di rinoceronte in u mondu oghje. I rinoceronti bianchi è neri campanu in Africa. Trè spezii di rinoceronte campanu in Asia, tutti assai minacciati è quasi estinti: u rinoceronte indianu, u rinoceronte di Giava è u rinoceronte di Sumatra. U rinoceronte indianu vive in Nepal, Assam è Bhutan. U rinoceronte di Java si trova in l'isule indonesiane di Sumatra è Borneo, è ancu in Malasia è Birmania.

In u Novembre 2019, l'ultimu rinoceronte di Sumatra trovu in Malesia hè mortu. U restu solu circa 80 rinoceronti di Sumatra campanu largamente spargugliati in Indonesia. Ci era ancu rinoceronte in Auropa in i tempi preistorichi: questi includenu u rinoceronte lanu, chì era cumuni in l'Era di Ghiaccio, ma hè mortu da longu.

Quanti anni anu i rinoceronti?

I rinoceronti bianchi campanu da 40 à 50 anni. I rinoceronti neri anu una speranza di vita finu à 45 anni.

Comportate

Cumu campanu i rinoceronti?

I rinoceronti ponu sente assai bè è odore assai bè. Se u ventu hè favurevule, ponu detect l'odori da più di 700 metri di distanza. Ma i so ochji sò relativamente debuli: Ancu à una distanza di 20 à 30 metri, ùn ponu vede nunda chjaramente. Hè stupente quantu veloce questi animali grossi è massicci ponu curriri: un rinoceronte neru pò ghjunghje sin'à 50 chilometri à l'ora, un rinoceronte biancu pò ancu gestisce 40 chilometri à l'ora.

L'animali ponu cambià a direzzione assai rapidamente è ancu spaventà i predatori chì si avvicinanu troppu. I rinoceronti neri si sveglianu solu à u crepuscolo è di notte. Duranti u ghjornu si riposu è dorme in lochi ombreggiati o sbuchjate in u fangu di l'acqua. I rinoceronti bianchi sò attivi di ghjornu è di notte, ma ancu si ritirate à l'ombra di l'arbureti è l'arburi durante u caldu meziornu. E mentri i rinoceronti neri sò sulitativi, i rinoceronti bianchi tendenu à esse più suciali. Spessu campanu in picculi gruppi di sin'à sei animali. I gruppi sò custituiti principarmenti di femine cù i so ghjovani. I masci adulti di solitu viaghjanu solu in a savana.

I rinoceronti amanu i bagni di fangu più cà qualcosa: nutriscia a so pelle è sbarazza di insetti è altri parassiti. Inoltre, un bagnu di fangu rinfriscà u grande corpu. Questu hè impurtante perchè l'animali ùn anu micca glandula sudoripare è per quessa facilmente surriscaldate in u clima caldu di a so patria. In a staghjoni secca, quandu ùn ci hè micca bagnu di fangu, l'animali rotulanu in a sabbia invece.

E duie spezie di rinoceronte africanu anu u so nome da a forma di a so labbra superiore. Questu hè adattatu à e piante di furaghji di l'animali. U rinoceronte neru hà una labbra superiore in forma di dita, puntata, chì usa per piglià. Cù questu cusì chjamatu gripping lip, sguassate foglie da arbusti è arburi. U rinoceronte biancu hà una labbra larga è dritta chì usa per pasce nantu à l'erba.

Per via di e so diverse preferenze alimentarii, i dui spezii ponu esse distinti da luntanu da a so attitudine: i rinoceronti neri tendenu à tene a testa alta mentre cercanu foglie nantu à l'arburi. I rinoceronti bianchi, invece, viaghjanu in a savana cù a testa falata, cercandu i so grassi prediletti in terra.

E duie spezie di rinoceronte africanu anu territorii à i quali sò generalmente fideli per un tempu assai longu. A dimensione di i tarritorii dipende da quantu cibo è acqua furnisce. I tarritorii di i rinoceronti neri sò da sei à 40 chilometri quadrati, quelli di i rinoceronti bianchi finu à 15 chilometri quadrati. I tarritorii sò marcati cù munzelli d'excrementi è urine, è l'animali utilizanu sempre i stessi chjassi quì, risultatu in camini chjaramente ricunnisciuti.

I rinoceronti neri sò più aggressivi cà i rinoceronti bianchi, chì sò cunsiderati cum'è cuntimpuranii abbastanza tranquilli. I disputi sò generalmente solu trà i masci. È i veri cumbattimenti, in quale anu ancu aduprà e so corne, sò rari. Di solitu, i pulizzeri correnu solu versu l'altri è si fermanu ghjustu davanti à l'avversariu.

Da u tempu à u tempu hè infurmatu chì i rinoceronti attaccanu ancu l'omu - in particulare e femine chì anu un ghjovanu. Tuttavia, accidenti gravi sò rari.

Amici è nemichi di u rinoceronte

In più di l'omu, i rinoceronti adulti ùn anu micca nimici - sò troppu forti è ponu difende assai bè cù e so corne. Lioni o hyenas ponu esse periculosi solu per i vitelli se a mamma di rinoceronte ùn li guarda micca.

Tutte e spezie di rinoceronte eranu è sò cacciati senza pietà da l'omu perchè e so corne sò cunsiderate trofei è in certi paesi un rimediu per quale ogni prezzu hè sempre pagatu oghje. Ancu s'ellu sò avà prutetti, sò sempre cacciati da i bracconieri.

Cumu si riproducenu i rinoceronti?

I rinoceronti neri femini diventanu sessualmente maturi à quattru à sei anni, i rinoceronti bianchi femini da sei à sette anni. Una femina pronta à accoppià ripetutamente marca u so circondu per attruverà i masci cù u so profumu. Allora succede ancu chì dui toru di rinoceronte si battannu per una femina è si battannu viulentemente l'un l'altru. Dopu chì u toru hà corteggiatu a femina per uni pochi di ghjorni, l'accoppiamentu accade.

U vitellu di rinoceronte hè natu circa 18 mesi dopu. Solu un ghjovanu hè natu à tempu. Ma questu hè digià un pesu pesu à a nascita: i zitelli di rinoceronte biancu pesanu da 40 à 60 kilogrammi, i zitelli di rinoceronte neru da 25 à 40 kilogrammi. I chjuchi sò cuparti di fur scuru chì dopu cascà. Ils n'ont pas encore de cornes, mais une petite bosse sur le nas et un point lumineux sur la front. I corni crescenu in questi lochi dopu à cinque simane.

Pocu dopu à a nascita, u vitellu pò beie da a so mamma è ancu caminari dopu uni pochi d'ore. Hè allattata da a mamma, ma prestu manghja ancu erba o foglie. Dopu à un annu, pesa digià più di 400 kilogrammi.

U rinoceronte neru hè indipindenti dopu à dui anni, u rinoceronte biancu dopu à dui anni è mezu à trè anni. Allora e mamme espulsanu i so ghjovani è sò pronti per un novu accoppiamentu.

Cumu cumunicà i rinoceronti?

I rinoceronti ponu grunt, snort, suspiru, ruggiti, è ancu tromba simili à l'elefanti. Di solitu, i masci sò più audible cà e femine. Tuttavia, assai di i so soni sò cusì prufonda chì noi l'omu ùn pudemu sente. I vitelli di rinoceronte sguillanu, ringhianu, gemiscenu, sbuffanu o urlanu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *