Cù i so grandi cornu, parenu veramente maestosi; Dunque, u cervu rossu hè spessu chjamatu "re di a furesta".
Carattirìstichi
Chì sò i cervi rossi ?
I cervi rossi appartenenu à a famiglia di i cervi è sò chjamati trasportatori d'arme di fronte. Stu nome di sonu periculosu si riferisce à a caratteristica più tipica di questi mammiferi innocu: l'enormi corna di i masci, cù quale intimidanu i so cuncurrenti è difendenu u so territoriu durante a stagione di accoppiamentu.
U cornu pò vede assai diffirenti. In u cervu di l'Europa Centrale, hè custituitu di dui bastoni chì crescenu da l'ossu frontale è da quale generalmente si ramificanu finu à trè estremità puntate in avanti. À a fine di i corni, parechji rimjiet laterali ponu ramificà, creendu una corona. Più un cervu hè vechju, più i so cornu sò ramificati. Cù i so cornu, u cervu porta una carica abbastanza: pesa circa sei kilogrammi, è in u casu di cervu assai vechju ancu finu à 15 o 25 kilogrammi.
U nome di cervu rossu vene da u fattu chì a pelle di questi animali hè rossu-marrone in l'estiu. In l'invernu, però, sò grisgiu-marroni. Anu un grande locu biancu o giallu sottu à a cuda nantu à i so buttigli, u specchiu chjamatu.
A cuda stessu hè culurita scura sopra è bianca sottu. I cervi rossi sò i nostri mammiferi più grossi : Misuranu da 1.6 à 2.5 metri da a testa à u fondu, anu una altezza di u spinu da 1 à 1.5 metri, a coda hè longa da 12 à 15 centimetri è pesa trà 90 è 350 kilogrammi. U cervu pò varià in grandezza secondu u sessu è l'habitat: i masci sò assai più grande di e femine è sportanu una criniera di collu longu in u vaghjimu è l'invernu.
Inoltre, i cervi in l'Europa cintrali è orientali sò assai più grande chì, per esempiu, i cervi in l'Europa di u Nordu o in l'isula italiana di Sardegna.
Induve campanu i cervi rossi ?
U cervu russu si trova in Europa, America di u Nordu, Africa di u Nordu-Ovest è l'Asia sittintriunali. Perchè sò stati cacciati assai è u so habitat - i grandi boschi - hè distruttu di più in più, ùn campanu più in ogni locu, ma solu in uni pochi di regioni. In certi lochi, sò stati ancu pruvati à riintroduce u cervu rossu: per esempiu in Finlandia, l'Europa di l'Est è u Maroccu. Sò stati ancu abbandunati in altre regioni induve ùn eranu micca originali nativi, cum'è l'Australia, a Nova Zelanda è l'Argentina.
U cervu rossu hà bisognu di boschi grandi è sprawling cù chjari per prosperà. Tuttavia, si trovanu ancu in i boschi di muntagna è ancu in i zoni di brughiere è brughiere. U cervu rossu evita l'omu.
Chì tipi di cervi rossi ci sò?
Ci sò circa 23 sottospecie diverse di cervu rossu truvati in diverse regioni di u mondu. Ma tutti appartenenu à a famiglia di u cervu rossu. A più grande sottuspecie hè l'alce nordamericanu. Intimamente ligatu à u cervu russu hè u cervu sika da l'Asia, u cervu maculatu biancu da u Mediterraniu è u Vicino Oriente chì sò stati intruduti in Europa, è u cervu americanu, chì hè statu ancu introduttu in certi lochi di l'Europa.
Quanti anni fa i cervi rossi ?
U cervu russu pò campà sin'à 20 anni.
Comportate
Cumu campà u cervu rossu ?
I cervi diventanu attivu solu à u crepuscolo à a sera. Ma prima era diversu: i cervi eranu fora di u ghjornu. Perchè eranu assai cacciati da l'omu, di solitu stanu oculati durante u ghjornu. Escenu solu à manghjà à u crepuscolo. E femine è i masci di solitu campanu separati. E femine campanu in banda cù i ghjovani animali è sò guidati da una vechja cerva. I masci o vagavanu per i boschi cum'è solitarii o formanu picculi gruppi.
Qualchissia chì sà induve i cervi campanu in una zona boscosa li ponu avvicinà abbastanza facilmente perchè cuntinuanu à aduprà i stessi chjassi. Tali chjassi sò chjamati alternanze. I cervi rossi ùn sò micca solu boni corridori, sò ancu grandi à saltà è natari. Di solitu vedenu i nemici da luntanu perchè ponu sente, vede è odore bè.
Ùn vi maravigliate s'è vo vede u cervu senza corna : prima, solu u cervu rossu maschile hà corna, è in segundu, i masci sguassate i so vechji antlers trà ferraghju è aprili. Cù assai furtuna, pudete ancu truvà in a furesta. À a fini di l'aostu, i novi cornu anu tornatu. Inizialmente hè sempre cupertu da una pelle, u cusì chjamatu bast, chì u cervu sguassate pocu à pocu fretendu i cornu nantu à i tronchi d'arburu.
Amici è nemichi di u cervu rossu
I lupi è l'orsi marroni ponu diventà periculosi per u cervu rossu, i ghjovani animali ponu ancu esse vittime di lince, volpi o aquile d'oru. Cù noi, però, i cervi ùn anu guasi nemichi perchè ùn ci sò quasi micca grandi predatori.
Cumu si riproduce u cervu rossu?
U vaghjimu, sittembri è uttrovi sò staghjoni d'accoppiamentu o rutting per u cervu. Allora diventa veramente forte: i masci ùn si movenu più in i so gruppi, ma solu è lascianu intesu i so chjami forti è ruggiti. Cù questu volenu dì à l'altru cervu : "Stu territoriu hè à mè!" Attranu ancu e femine cù e so chjama.
Stu tempu significa stress per i masci di cervu : ùn manghjanu pocu è spessu ci sò lotte trà dui masci. Cù corni pressati l'un à l'altru, testanu quale hè u più forte. À a fine, u vincitore riunisce una banda sana di cervi intornu à ellu. I cervi più debuli fermanu senza femine.
Dopu à un mese ci hè torna a calma, è quasi ottu mesi dopu à l'accoppiamentu, i ghjovani nascenu, di solitu unu, assai raramenti dui. A so fur hè ligeramente mottled è pisanu da 11 à 14 kilogrammi. Dopu à pocu ore, ponu seguità a so mamma nantu à i gammi tremuli. Sò allattati per i primi mesi è di solitu stanu cun ella finu à a nascita di u prossimu vitellu. Solu à l'età di dui o trè sò i cervi maturi è sessualmente maturi. Sò sviluppati cumplettamente à l'età di quattru anni.
A prole femina di solitu ferma in u pacchettu di a mamma, a prole maschile abbanduneghja u pacchettu à l'età di dui anni è unisce à altri cervi maschili.
Cumu cumunicà u cervu rossu?
Quandu sò minacciati, i cervi facenu abbaia, grugniti o rumori di ringhi. Duranti a staghjoni di u rutting, i masci lancianu un rughjonu forte chì passa per a medula è l'ossu. I picciotti ponu bleat è squeak.