I cervi formanu una grande famiglia in i mammiferi. U significatu di u nome latinu "Cervidae" hè "porter antler". Tutti i cervi maschi adulti anu corna. A renna hè un'eccezzioni, cum'è e femine anu ancu antlers. Tutti i cervi si alimentanu di e piante, principarmenti erba, foglie, muschi, è i ghjovani rimjiet di coniferi.
Ci hè più di 50 spezie di cervi in u mondu. U cervu rossu, daini, caprioli, renni è alci appartenenu à sta famiglia è si trovanu ancu in Europa. I cervi si trovanu ancu in l'Asia, è ancu in l'America di u Nordu è u Sudamerica. Ancu in Africa, ci hè una sola spezia di cervu, chì hè u cervu di Barbary. Quellu chì menziona u cervu in u mondu di lingua tedesca di solitu significa u cervu rossu, ma questu ùn hè micca abbastanza currettu.
U cervu più grande è pesante hè l'alce. U più chjucu hè u pudu miridiunali. Vive in e muntagne di l'America di u Sudamerica è hè circa a taglia di un cane chjucu o mediu.
E i corni ?
Antlers sò qualcosa di una marca di cervu. Antlers sò fatti d'ossu è anu rami. Ùn deve esse cunfunditi cù corne. Perchè e corne anu solu un cornu fattu d'ossu à l'internu è sò custituiti da corne à l'esternu, vale à dì a pelle morta. Inoltre, i corni ùn anu micca rami. Sò à u più piuttostu dritti o un pocu più tondi. I corni fermanu per a vita, cum'è nantu à e vacche, capre, pecure è assai altri animali.
U ghjovanu cervu ùn hà ancu corna. Ùn sò ancu micca abbastanza maturu per avè ghjovani. U cervu adultu perde u so cornu dopu l'accoppiamentu. U so rifornimentu di sangue hè tagliatu. Poi mori e ricresce. Questu pò principià immediatamente o in uni pochi di settimane. In ogni casu, deve esse fattu rapidamente, perchè in menu di un annu u cervu maschile hà bisognu di i so antlers di novu per cumpete per e megliu femine.