in

Ray Fish

Cù i so corpi piani, i raghji sò inconfundibili. Flottanu eleganti attraversu l'acqua. Si intarranu in u fondu di u mari per dorme o per imbusca à a so preda.

Carattirìstichi

Chì sò i raghji?

I raghji sò pesci assai primitivi è, cum'è i tiburoni, appartenenu à a famiglia di pesci cartilaginosi. Ùn anu micca ossi solidi, solu cartilagine. Questu facenu i so corpi assai ligeri è ùn anu micca bisognu di una vejiga natatoria cum'è l'altri pesci. U so corpu pianu, nantu à quale l'aletta pectorale si ponenu cum'è ahem, hè tipicu. A bocca, i narici, è i cinque pariglii di fessure gill sò nantu à a parte sottu di u corpu.

Anu ancu i cosi-chiamati buchi di spruzzo nantu à a parte superiore di u so corpu, per mezu di i quali sughjenu in l'acqua chì respira è dirigenu à i so branchi. Si ponenu ghjustu daretu à l'ochji. I buchi di spray extra sò impurtanti perchè i raghji campanu vicinu à u fondu di u mari è spessu scavate in u fondu. Respiravanu in u fangu è a terra per e so branchie.

A parte sottu di u corpu hè soprattuttu ligera. A parte superiore hè adattata à l'habitat di i raghji, pò esse di culore di sabbia, ma ancu quasi neru. Inoltre, a parte superiore hè modellata in modu chì i raghji sò perfettamente adattati à u sottu terra in u quale vive. A pelle di u ragiu si senti assai rugosa per via di e squame minuscule nantu à questu.

Sò chjamati scaglie placoidi è sò custituiti da dentina è smaltu, cum'è i denti. I raghji più chjuchi misuranu solu 30 centimetri di diametru, i più grandi, cum'è i raghji di u diavulu o i raghji di manta giganti sò sin'à sette metri d'altitudine è pesanu sin'à duie tunnellate. I raghji anu parechje fila di denti in bocca. Se un dente cade in a prima fila di denti, u prossimu si mette in u so postu.

Induve campanu i raghji ?

I raghji campanu in tutti i mari di u mondu. Si trovanu principarmenti in e regioni temperate è tropicali. Tuttavia, certi spezie migranu ancu à l'acqua salmastra è dolce. Certi spezii sudamericani cum'è stingrays campanu ancu solu in i grandi fiumi di u Sudamerica. I raghji campanu in una larga varietà di prufundità di u mare - da l'acqua pocu à 3000 metri di prufundità.

Chì tipi di raghji ci sò?

Ci sò circa 500 spezie di raghji in u mondu. Sò spartuti in diversi sottogruppi, per esempiu, raghji di chitarra, raghji di sega, raghji di torpedo, raghji veri, o raghji d'aquila.

Comportate

Cumu campanu i raghji?

Perchè i so corpi sò relativamente ligeri, i raghji sò natatori assai eleganti. U ragiu di l'aquila hà allargatu l'aletta pectorale è scivola per l'acqua cù movimenti cusì eleganti chì s'assumiglia à un aquila chì si scivola in l'aria - da quì u so nome.

Tutti i raghji sò simili in a so struttura basica, ma ci sò sempre differenzi chjaru trà e spezie individuali. U ragiu di l'acula, per esempiu, hà un musu cum'è un beccu. I raghji elettrici sò caricati elettricamente è ponu stunà a so preda cù scosse elettriche finu à 220 volti. L'altri, cum'è a stingray americana, anu un stinger periculosamente velenoso nantu à a cuda. L'elettricità, i stingrays è i stingrays ponu ancu esse periculosi per l'omu.

I raghji di a chitarra deviate u più da a struttura di basa di i raghji: Parevanu un ragiu in fronte, ma più cum'è un squalu in u spinu. È u raghju marmurate porta una seria di strutture simili à denti nantu à u so spinu per pruteggiri da i predatori. I raghji anu un sensu di l'olfattu è u toccu assai bonu. È anu un organu sensoriale supplementu: l'ampoule Lorenzini. Sò visibili cum'è picculi buchi in u fronte di a testa.

Dentru l'ampoule hè una sustanza gelatinosa chì i raghji utilizanu per sente l'impulsi elettrici chì emananu da i muvimenti musculari di a so preda. Cù l'ampoules Lorenzini, i raghji ponu "sensu" a so preda nantu à u fondu di u mari è truvà senza l'aiutu di i so ochji - chì sò nantu à a parte superiore di u so corpu.

Amici è nemichi di u raghju

I raghji sò assai difensivi: certi si difendenu cù scosse elettriche, altri cù una punta velenosa o una fila di denti affilati nantu à a so spalle. Ma qualchì volta i raghji fughjenu ancu: Allora pressu l'acqua attraversu e so branchie è utilizanu stu principiu di ricuperazione per sparà attraversu l'acqua à a velocità di u lampu.

Cumu si riproducenu i raghji?

I raghji ponenu ova in forma di capsula cù una cupertura di coria in quale si sviluppanu i ghjovani. A cunchiglia prutege i ghjovani, ma permette à l'acqua di passà per quessa chì l'embriione hè ossigenatu. Cusì chì l'ova ùn sò micca purtati da u currente, anu appendage chjappu cù quale l'ova si mette nantu à petri o piante.

In certi spezie, i ghjovani sviluppanu in l'ova in u corpu di a mamma. U ghjovanu nasce quì o pocu dopu l'ovipusizione. U tempu di sviluppu finu à l'incubazione dura - secondu a spezia - quattru à 14 simane. I picculi raghji ùn sò micca curati da a so mamma, ma anu da esse indipindenti di u primu ghjornu.

Care

Chì manghjanu i raghji?

I raghji manghjanu principarmenti invertebrati cum'è cozze, granchi è equinodermi, ma ancu pesci. Certi, cum'è a manta giganti, si nutrenu di u plancton, i picculi criaturi chì filtranu da l'acqua di mare cù e so branchie.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *