in

Raccoon: Ciò chì duvete sapè

U raccoon hè un mammiferu. A spezia più cumuna vive in l'America di u Nordu è hè ancu chjamata Raccoon Nord-Americana. Ci hè ancu u raccoon crab in Sudamerica è u raccoon di Cozumel in una sola isula fora di u Messicu. Inseme formanu u genus di raccoons.

Questu articulu tratta solu di u più cumuni, u raccoon nord-americanu, cunnisciutu ancu solu "raccoon". Da u musu à u fondu hè longu circa quaranta à settanta centimetri. Pesa trà quattru è nove kilogrammi. Questu currisponde à un cane mediu.

A so pelliccia hè grisa, à volte più ligera, à volte più scura. Tipica di ellu hè u culore scuru intornu à i so ochji. Sembra chì porta una maschera per l'ochji scuri. L'arechje tondi sò un pocu più ligeri. U raccoon hà una cuda arbustiva è longa.

Dapoi u XXu seculu, u raccoon hè ancu nativu di l'Europa, u Caucasu è u Giappone. Hè perchè a ghjente l'hà purtatu quì da l'America. Lì si scappò da i recinti o fu abbandonato. Intornu à l'Edersee in u statu tedescu di Hesse, ci sò oghji tanti chì anu da esse cacciatu. Spostanu alcuni di l'animali nativi.

Cumu vive u raccoon ?

U raccoon hè in relazione cù a marta. Vive ancu cum'è elli : hè un predatore. U raccoon li piace à manghjà insetti, vermi è scarabeci in primavera, è più frutti, bacchi è noci in u vaghjimu. Ma ci sò ancu pesci, ranocchi, rospi è salamandri. Tuttavia, hà difficiule à catturà l'acelli è i topi.

U raccoon prefiere campà in boschi caduti è misti. Ma li piace ancu à entre in cità perchè ci pò truvà assai manciari, per esempiu in i puzzicheghji.

U raccoon dorme durante u ghjornu. Preferisce caves in vechji querce. S'ellu hè troppu luntanu da u so locu di dorme, pò ancu riposu in una cantera, in una machja, o in una fossa di tasso. In u nordu ancu hibernate.

In u crepuscolo è in a notte hè veramente vivu. Ùn si vede micca bè, cusì sente tuttu cù e so zampe davanti è i baffi intornu à u musu. I masci è e femine viaghjanu in picculi gruppi separati. Si scontranu solu per accoppià.

In cattività, i raccoons sò abituati à qualcosa di spiciali chì ùn facenu micca in natura: lavà i so manciari. In a natura, sentenu a so alimentazione cù cura è sguassate tuttu ciò chì ùn hè micca appartene, per esempiu, pezzi di legnu. I scientisti ùn ponu micca spiegà perchè lavà i so alimenti in cattività. L'unicu ciò chì hè chjaru hè chì u raccoon hà u so nome da ellu.

In cattività, i raccoons campanu sin'à vint'anni. In natura, invece, campanu solu à trè anni. E cause principali di morte sò l'accidenti di trafficu è a caccia.

Cumu si riproduce u raccoon?

Raccoons s'accoppianu in ferraghju per dà nascita in a primavera. U periodu di gestazione dura nove settimane. Una femina di solitu dà nascita à trè ghjovani. Sò chjamati "cuccioli" cum'è i cani.

I cuccioli sò cechi à a nascita è anu una luce nantu à a so pelle. Pisanu una settanta grammi, mancu quantu una barretta di cioccolata. À u principiu, campanu solu nantu à u latti di a mamma.

Dopu duie simane pesanu circa un kilogramu. Tandu lascianu a so grotta per a prima volta cù a so mamma è i fratelli. Hanu sempre bisognu di u latti di a mamma per dui mesi. In u vaghjimu, a famiglia si separa.

I ghjovani femine ponu digià incinta à a fine di u primu invernu, i masci sò generalmente più tardi. E femine sò generalmente vicinu à e so mamma. I masci vanu più luntanu. In questu modu, a natura impedisce à l'animali di multiplicà in i parenti, perchè questu pò purtà à e malatie.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *