in

Rabbits

I cunigli sò spessu cunfunditi cù lepri: pareanu assai simili, ma i cunigli sò assai più dilicati è anu l'arechje più curtite.

Carattirìstichi

Chì sò i cunigli?

I cunigli appartenenu à a famiglia di i lagomorfi è sò mammiferi. In modu, ùn sò micca ligati à i rodenti. I cunigli sò abbastanza chjuchi: da a testa à u fondu sò 34 à 45 centimetri di longu, 16 à 18 centimetri di altu è pesanu unu à un massimu di trè kilogrammi.

E so orecchie sò da sei à trè centimetri longu è sò sempre eretti. Hè tipicu per i cunigli chì a punta suprana di l'arechje hè negra. A so coda, longa da quattru à ottu centimetri, s'assumiglia à una nappa di lana. Hè scuru in cima è biancu nantu à a parte sottu.

Fur di cunigli pò esse beige, marrone, grisgiu, neru o biancu. I cunigli anu una funziunalità particulari: i so incisivi crescenu torna in tutta a so vita. I masci è e femine sò difficiuli di distingue. L'animali maschili sò chjamati bucks, i cunigli femini.

I cunigli sò spessu cunfunditi cù lepri. Ma i cunigli sò 40 à 76 centimeters altu è pesanu finu à sette kilogrammi. Inoltre, e so arechje sò assai più longu cà i cunigli.

Induve campanu i cunigli ?

In u passatu, i cunigli salvatichi prubabilmente esistevanu solu in a Peninsula Iberica, vale à dì in Spagna è Portugallu è ancu in l'Africa di u Nordu-Ovest. Tuttavia, sò stati mantenuti da l'omu assai prima è purtati à l'Isule Britanniche, l'Irlanda, u sudu di Svezia è l'Isule Canarie.

Oghje sò in casa guasi in u mondu perchè i cunigli tenuti cum'è animali domestici sò stati purtati da i coloni europei è abbandunati: Abitanu in Australia è Nova Zelanda è ancu in Sudamerica. Si trovanu principarmenti in steppe di grass, paisaghji di parchi è fureste sparse. Oghje, però, si sentenu ancu in casa in campi è giardini.

Chì tipi di cunigli ci sò?

A lepre marroni è a lepre di muntagna sò strettamente ligati à u cunigliu. In più di i cunigli salvatichi, ci sò avà circa 100 razzi di cunigli diffirenti chì sò stati allevati da l'omu è sò tenuti cum'è animali. Sò populari per via di a so carne, ma ancu per a so fura è di a lana, cum'è i cunigli d'Angora longhi. U nome di una razza assai speziale hè cunfusu: hè u cunigliu di lepre.

Ùn sò micca un incruciatu trà una lepre è un cunigliu - chì ùn saria micca biologicu pussibule - ma una razza da una razza di cunigliu belga, u giant belga. I cuniglii di lepre sò più grossi cà l'altri cunigli, pisendu da 3.5 à 4.25 kilogrammi. U so corpu hè allungatu è elegante. A so fura hà un tintu rossu, simile à quellu di un cunigliu salvaticu.

Quanti anni anu i cunigli?

I cunigli ponu campà sin'à deci, à volte dodici anni.

Comportate

Cumu campanu i cunigli ?

I cunigli sò più attivi à u crepuscolo. Di solitu campanu in una zona fissa di circa un chilometru quadru di diametru. Ci anu a so tana sotterranea induve sò sicuri è prutetti da i nemici. Queste tane sò custituiti da passaggi ramificati finu à 2.7 metri di prufundità. Calchì volta campanu ancu in crevices è cavità nantu à a superficia di a terra. I cunigli sò animali assai socievoli: una famiglia di cunigli hè custituita da sin'à 25 animali.

Di solitu, un masciu adultu, parechje femine, è assai ghjovani animali campanu inseme. U "patronu" di a famiglia hè u masciu. L'animali stranieri da una altra famiglia ùn sò micca tollerati, ma cacciati.

Quandu cercanu l'alimentu, ponu viaghjà finu à cinque chilometri. Adupranu sempre i stessi chjassi : Calchì volta pudete scopre sti camini in l'erba perchè sò ben battuti. Tali chjassi sò ancu chjamati alternazioni. I cunigli anu un modu assai tipicu di muvimentu: salta è salta.

Puderanu ancu scuttle quandu anu cacciatu; vale à dì, cambianu a direzzione à a velocità di u lampu è cusì scuzzulate i so perseguitori. I cunigli ponu sente assai bè. Questu hè impurtante per ch'elli ponu esse cuscenti di i periculi in a natura è fughjenu in u tempu.

Perchè sò capaci di spustà e duie orechje indipindentamente, ponu sente in avanti cù una orechja è in daretu cù l'altru à u stessu tempu - perchè ùn mancanu micca un sonu. Inoltre, i cunigli ponu vede assai bè, soprattuttu à una distanza è à u crepuscolo, è ponu oliu assai bè.

I cunigli eranu tenuti cum'è animali domestici da i Rumani circa 2000 anni fà. Anu valutatu questi animali principarmenti cum'è fornitori di carne. I cunigli salvatichi sò difficiuli di mantene in un recintu perchè ùn sò micca assai ammansi è sò assai timidi. I razzi di cunigli d'oghje sò generalmente assai più grande è più calmi cà i cunigli salvatichi. Ma quandu i cunigli ammansati scappanu, diventanu rapidamente ferali è campanu cum'è i so antenati salvatichi.

Amici è nemichi di u cunigliu

I cunigli anu parechji nemici: tutti l'animali predatori da ermellini, martore è volpi à lupi, linci è orsi li caccianu. Ma i grandi civette è l'acelli rapaci è i corvi ponu ancu esse periculosi per elli. Perchè si riproducenu cusì rapidamente, sò stati ancu cacciati assai da l'omu in certi rigioni.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *