I cunigli sò spessu cunfunditi cù lepri: pareanu assai simili, ma i cunigli sò assai più dilicati è anu l'arechje più curtite.
Carattirìstichi
Chì sò i cunigli?
I cunigli appartenenu à a famiglia di i lagomorfi è sò mammiferi. In modu, ùn sò micca ligati à i rodenti. I cunigli sò abbastanza chjuchi: da a testa à u fondu sò 34 à 45 centimetri di longu, 16 à 18 centimetri di altu è pesanu unu à un massimu di trè kilogrammi.
E so orecchie sò da sei à trè centimetri longu è sò sempre eretti. Hè tipicu per i cunigli chì a punta suprana di l'arechje hè negra. A so coda, longa da quattru à ottu centimetri, s'assumiglia à una nappa di lana. Hè scuru in cima è biancu nantu à a parte sottu.
Fur di cunigli pò esse beige, marrone, grisgiu, neru o biancu. I cunigli anu una funziunalità particulari: i so incisivi crescenu torna in tutta a so vita. I masci è e femine sò difficiuli di distingue. L'animali maschili sò chjamati bucks, i cunigli femini.
I cunigli sò spessu cunfunditi cù lepri. Ma i cunigli sò 40 à 76 centimeters altu è pesanu finu à sette kilogrammi. Inoltre, e so arechje sò assai più longu cà i cunigli.
Induve campanu i cunigli ?
In u passatu, i cunigli salvatichi prubabilmente esistevanu solu in a Peninsula Iberica, vale à dì in Spagna è Portugallu è ancu in l'Africa di u Nordu-Ovest. Tuttavia, sò stati mantenuti da l'omu assai prima è purtati à l'Isule Britanniche, l'Irlanda, u sudu di Svezia è l'Isule Canarie.
Oghje sò in casa guasi in u mondu perchè i cunigli tenuti cum'è animali domestici sò stati purtati da i coloni europei è abbandunati: Abitanu in Australia è Nova Zelanda è ancu in Sudamerica. Si trovanu principarmenti in steppe di grass, paisaghji di parchi è fureste sparse. Oghje, però, si sentenu ancu in casa in campi è giardini.
Chì tipi di cunigli ci sò?
A lepre marroni è a lepre di muntagna sò strettamente ligati à u cunigliu. In più di i cunigli salvatichi, ci sò avà circa 100 razzi di cunigli diffirenti chì sò stati allevati da l'omu è sò tenuti cum'è animali. Sò populari per via di a so carne, ma ancu per a so fura è di a lana, cum'è i cunigli d'Angora longhi. U nome di una razza assai speziale hè cunfusu: hè u cunigliu di lepre.
Ùn sò micca un incruciatu trà una lepre è un cunigliu - chì ùn saria micca biologicu pussibule - ma una razza da una razza di cunigliu belga, u giant belga. I cuniglii di lepre sò più grossi cà l'altri cunigli, pisendu da 3.5 à 4.25 kilogrammi. U so corpu hè allungatu è elegante. A so fura hà un tintu rossu, simile à quellu di un cunigliu salvaticu.
Quanti anni anu i cunigli?
I cunigli ponu campà sin'à deci, à volte dodici anni.
Comportate
Cumu campanu i cunigli ?
I cunigli sò più attivi à u crepuscolo. Di solitu campanu in una zona fissa di circa un chilometru quadru di diametru. Ci anu a so tana sotterranea induve sò sicuri è prutetti da i nemici. Queste tane sò custituiti da passaggi ramificati finu à 2.7 metri di prufundità. Calchì volta campanu ancu in crevices è cavità nantu à a superficia di a terra. I cunigli sò animali assai socievoli: una famiglia di cunigli hè custituita da sin'à 25 animali.
Di solitu, un masciu adultu, parechje femine, è assai ghjovani animali campanu inseme. U "patronu" di a famiglia hè u masciu. L'animali stranieri da una altra famiglia ùn sò micca tollerati, ma cacciati.
Quandu cercanu l'alimentu, ponu viaghjà finu à cinque chilometri. Adupranu sempre i stessi chjassi : Calchì volta pudete scopre sti camini in l'erba perchè sò ben battuti. Tali chjassi sò ancu chjamati alternazioni. I cunigli anu un modu assai tipicu di muvimentu: salta è salta.
Puderanu ancu scuttle quandu anu cacciatu; vale à dì, cambianu a direzzione à a velocità di u lampu è cusì scuzzulate i so perseguitori. I cunigli ponu sente assai bè. Questu hè impurtante per ch'elli ponu esse cuscenti di i periculi in a natura è fughjenu in u tempu.
Perchè sò capaci di spustà e duie orechje indipindentamente, ponu sente in avanti cù una orechja è in daretu cù l'altru à u stessu tempu - perchè ùn mancanu micca un sonu. Inoltre, i cunigli ponu vede assai bè, soprattuttu à una distanza è à u crepuscolo, è ponu oliu assai bè.
I cunigli eranu tenuti cum'è animali domestici da i Rumani circa 2000 anni fà. Anu valutatu questi animali principarmenti cum'è fornitori di carne. I cunigli salvatichi sò difficiuli di mantene in un recintu perchè ùn sò micca assai ammansi è sò assai timidi. I razzi di cunigli d'oghje sò generalmente assai più grande è più calmi cà i cunigli salvatichi. Ma quandu i cunigli ammansati scappanu, diventanu rapidamente ferali è campanu cum'è i so antenati salvatichi.
Amici è nemichi di u cunigliu
I cunigli anu parechji nemici: tutti l'animali predatori da ermellini, martore è volpi à lupi, linci è orsi li caccianu. Ma i grandi civette è l'acelli rapaci è i corvi ponu ancu esse periculosi per elli. Perchè si riproducenu cusì rapidamente, sò stati ancu cacciati assai da l'omu in certi rigioni.