U puffinu appartene à a famiglia di l'uccelli marini. Hè ancu chjamatu Puffin. Vive solu in l'emisferu nordu in paesi cum'è Groenlandia, Islanda, Scozia, Norvegia è Canada. Perchè ci sò tanti puffini in Islanda, hè a mascotte di l'Islanda. In Germania, pudete scopre nantu à l'isula di u Mari di u Nordu di Helgoland.
I puffini anu corpi forti, colli corti è capi grossi. U beccu hè di forma triangulare quandu si vede da u latu. U collu, a cima di a testa, u spinu è a cima di l'ale sò neri. U pettu è l'abdomen sò bianchi. E so gammi sò rossi-aranciu. L'animali adulti sò da 25 à 30 centimetri in altu è ponu pisà sin'à 500 grammi. Hè quasi pesante cum'è una pizza. Per via di u so aspettu, hè ancu cunnisciutu com'è "Clown of the Air" o "Sea Parrot".
Cume vive u puffinu ?
I puffini campanu in colonie. Chistu significa ch'elli campanu in grandi gruppi custituiti da sin'à dui milioni di animali. Sò l'acelli migratori chì volanu à u sudu caldu in l'invernu.
A ricerca di un cumpagnu principia nantu à u mare apertu, induve passanu ancu a maiò parte di a so vita. Dopu avè trovu un cumpagnu, volanu in terra per circà un nidificatu in i scoglii. Se ùn ci hè micca un pirtusore di ripruduzzione liberu, si scavanu un pirtusu in a terra nantu à a costa rocciosa.
Quandu u nidu hè cumpletu, a femina pone un ovu. I genitori a prutegge da parechji periculi perchè i puffini ponu solu un ovu per annu. Incubanu à turnu l'ovu è curanu u pulcino inseme. I pulcini piglianu principarmenti sandeels cum'è alimentu. Sta in u nidu per 40 ghjorni prima ch'ellu s'amparà à vulà è parte.
Chì manghja u puffinu è quale manghja ?
I puffini manghjanu pesci chjuchi, raramente granchi è calamari. Per caccià, s'immerghjenu à una velocità di sin'à 88 km/h, immersi in l'acqua, è catturà a so preda. Quandu si tuffanu, movenu e so ali cum'è noi l'omu movemu i nostri braccia quandu natà. E misurazioni anu dimustratu chì i puffini ponu immersi finu à 70 metri di prufundità. U record per un puffinu sottu à l'acqua hè pocu menu di dui minuti. U puffinu hè ancu veloce nantu à l'acqua. Batte e so ali finu à 400 volte per minutu è pò viaghjà à velocità di finu à 90 chilometri per ora.
I puffini anu parechji nemichi, cumprese l'acelli rapaci cum'è u grande gabbianu à dorsu neru. Volpi, misgi è ermini ponu ancu esse periculosi per elli. L'omu sò ancu trà i nemichi perchè in certi lochi u puffinu hè cacciatu è manghjatu. Se ùn si manghjanu, ponu campà finu à 25 anni.
L'Organizazione Mondiale di a Conservazione IUCN indica chì spezie animali sò in periculu. Puderanu esse estinti perchè sò sempre menu menu. Dapoi u 2015, i puffini sò ancu cunsiderati in periculu.