Perch sò pesci di quale ci sò parechje spezie. Si trovanu in tuttu l'emisferu nordu di u mondu. Di solitu campanu in laghi è fiumi. Raramenti natà fora à u mare. È ancu tandu fermanu solu in l'acqua salmastra, vale à dì induve hè solu pocu salata.
Quandu a ghjente parla di perch in lingua colloquial, di solitu significa perch, chì hè assai cumuni quì. In Svizzera, hè chjamatu "Egli" è nantu à u Lavu di Custanza "Kretzer". U sander è u ruff sò ancu spezie cumuni di perch. In u Danubiu, in Austria, si scontra di tantu in tantu u nerd. Si trova principarmenti in rùbbriche induve u fiume scorri rapidamente. Ma hè cunsideratu in periculu.
Tutte e perche anu squame putenti è duie pinne dorsali, quella di fronte hè spinosa è quella posteriore un pocu più dolce. Perch pò ancu esse ricunnisciutu da e strisce di tigre scure. A più grande spezia di perch hè u sander. In Europa, cresce finu à 130 centimetri longu. Hè a taglia di un zitellu. A maiò parte di perchji, però, ùn crescenu più di circa 30 centimetri. Perch sò pesci predatori è si alimentanu principarmenti di insetti acquatici, vermi, granchi è l'ova di altri pesci. U sander manghja principarmenti altri pesci. S'ellu ùn ci hè nunda di manghjà, qualchì volta perchje più grande fate ancu.
Perch, in particulari u sander è u perch, sò pesci populari per noi di manghjà. Le perchoir est apprécié pour sa viande maigre et désossée. Zander hè spessu catturatu da i piscadori sportivi. Perchè sò timidi è difficiuli di superà, catturà li hè una sfida. I piscadori sportivi generalmente utilizanu pesci chjuchi cum'è roach o rudd cum'è esca.