in

Palme: ciò chì duvete sapè

L'arbureti di palme sò e piante chì sapemu da i paesi miridiunali. Di solitu anu un troncu altu da quale e foglie sò cascate. Ci sò solu foglie in cima. E foglie s'assumiglia à fan o cum'è piume d'uccelli. Certi palme portanu frutti oleaginosi, coconuts o date.

I palme pò esse assai diffirenti. Per i biologi, i palmi formanu una famiglia. Cuntene 183 generi è 2600 spezie diffirenti. L'arbureti di palme sò i primi: A foglia più longa in a natura hè una foglia di palma cù una lunghezza di 25 metri. A sumente più pesante in u mondu vene ancu da una palma è pesa 22 kilogrammi. U troncu più longu di fioritura misura sette metri è mezu è cresce ancu nantu à una palma.

A maiò parte di l'arbureti di palme si trovanu in e fureste tropicali, ma ancu in i lochi induve ci hè menu acqua. Crescenu ancu in i subtropichi, per esempiu intornu à u Mediterraniu. Esistinu finu à l'Alpi, per esempiu in Ticino in Svizzera. Ma crescenu ancu in i zoni cun un clima particularmente caldu à u nordu di l'Alpi, per esempiu in u cantone d'Uri. U ventu caldu quì, u foehn, rende pussibule a so vita.

Cumu cresce e palme?

I palme sò assai diffirenti. Puderanu cresce sin'à sessanta metri d'altezza o stà assai bassu. Certi stand-alone, altri in gruppi. Certi fiuriscenu parechje volte in a so vita, altri solu una volta, poi mori.

I palme ùn sò micca arburi. U so troncu hè solu più grossu induve cresce ancu in longu, vale à dì sempre in cima. Ùn hè ancu fattu di legnu veru. Hè dunque solu dettu chì u troncu hè "lignificato". I tronchi di palme sò sempre piuttostu magre.

Nant'à uni pochi di palme, i fiori cuntenenu e parti masculine è femine, cum'è nantu à i nostri pomi, pesche, è a maiò parte di baga è frutti. In a maiò parte di e spezie di palme, i fiori sò maschili o femini. Questu hè apprufittatu in i piantazioni di data: solu dui o trè palme maschili sò piantati nantu à centu palme femine. I travagliadori poi cullà una palma maschile è uttene l'inflorescenza. Allora cullà nantu à e piante femine è fertilizà i fiori quì.

A maiò parte di e palme necessitanu pocu fertilizante in a terra. Hè cusì in a jungla, ma ancu in u desertu. I palme in a foresta pluviale suppurtà assai acqua. I palme in l'oasi sò cuntenuti cù menu acqua. Ùn avete bisognu di pioggia. L'acqua di terra hè abbastanza per elli perchè anu radiche assai prufonde. Ci hè ancu più di sti spezie cà l'spezie in i zoni umidi.

Chì cibi furnisce i palmi?

Circa 100 spezie di palme portanu frutti comestibili. Sapemu solu di dui di elli. Cumpemu e date cù o senza una petra è di solitu manghjemu cusì, à volte pieni di marzipane o altre cose. U sicondu hè u coccu. Di solitu cumprà a so polpa da noi in picculi pezzi secchi è grattugiati per fà qualcosa cù. Ci sò ancu assai pasticcini pronti cù fiocchi di coccu in elli. Pudete ancu fà grassu di coccu da a polpa, chì spessu usamu per frittura. A margarina cuntene ancu spessu grassu di coccu.

A palma palmyra hè assai più cumuna in u mondu. Pudete sempre taglià una fetta fina da i so fiori maschili è l'utilizanu per sprime un zuccaru chì cuntene assai zuccaru. Pudete bolliri è uttene un zuccheru speciale. Pudete ancu lascià u sucu fermentà per pruduce l'alcohol. Questu hè un vinu di palma.

L'oliu di palma hè ottenutu da u palme d'oliu. I so frutti sò circa cinque centimetri longu è trè centimetri grossi. Circa a mità di a polpa hè custituita da oliu, chì pò esse pressatu. Chì face l'oliu di palma. I kernels sò ancu custituiti da circa a mità d'oliu, da quale l'oliu di palme hè pressatu. Circa vinti kilogrammi di fruttu crescenu annantu à una palma ogni annu. L'oliu di palma hè una bona cosa in sè stessu. Nisuna altra cultura pò coglie quantu oliu da a stessa zona. U prublema hè chì enormi fureste pluviali sò state tagliate per creà piantazioni d'oliu di palma. Questu succede più in Malesia è Indonesia.

Ci sò parti di l'internu di u troncu à a cima di u palme chì pò esse manghjatu. Sò chjamati "palm hearts" o "palm hearts". Per fà questu, però, avete da taglià a palma, perchè ùn cresce più. U cori di palma hè principalmente acquistatu in Brasile, Paraguay è Argentina. Spessu vincite i palmi di palme quandu a jungla hè sbulicata.

Chì materiali di custruzzione furnisce i palme ?

In parechji paesi, e case sò custruite da tribù. L'abitanti coprenu i tetti cù i steli di foglie di palma. Mantene l'acqua fora assai bè s'ellu li stack up bè. In u passatu, in Auropa, i tetti eranu cuparti di paglia o canna in una manera assai simili.

I palmi di rattan furniscenu rimjiet fini chì ponu esse intrecciati assai bè. Sapemu i mobili di rattan da a buttrega. In a buttrega di artighjanali, i rimjiet sò generalmente chjamati "canne di rattan". Pudete aduprà per tesse cesti, sedili per sedie, o mobili di sedie interi. Siccomu ùn cultivemu micca palme di rattan, i rimjiet di salice sò stati utilizati. Avemu usatu per piglià cura di questu arburu per questu scopu.

Chì altru sò boni palme?

I palme sò impurtanti per a terra. Mantenenu a terra cù e so radiche. Allora nè u ventu nè a pioggia ponu purtari a terra.

I palme ci ricordanu di e vacanze in u sudu, forse hè per quessa chì a ghjente li piace tantu. I palme sò dunque spessu piantati in vasi. Puderete poi mette fora in l'estiu è spustà in un locu più caldu in l'invernu. Ci sò ancu spezie di palme in vasi chì ponu esse guardati in casa tuttu l'annu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *