in

Civetta: Ciò chì duvete sapè

I gufi sò un genus d'acelli chì si trovanu in tuttu u mondu eccettu l'Antartida. Ci sò più di 200 spezie. I so parenti più vicini sò l'acelli rapaci. A civetta era digià cunsideratu un simbulu di saviezza da i Grechi antichi.

I gufi sò megliu ricunnisciuti da i so capi tondi è corpi. Sembra piuttostu largu è voluminoso, ma questu hè solu per via di u piume. I piume nantu à e so ali sò assai morbidi è disposti à i bordi cum'è un pettine. Dunque, ùn ci hè micca un rumore sbulicatu quandu si sorprendenu a so preda in u bughju. A più grande spezia di civetta hè a civetta, chì pò cresce à più di 70 centimetri.

I gufi sò difficiuli di vede perchè ùn volanu micca durante u ghjornu, ma s'ammuccianu in l'arburi, l'edificazioni è i rocci. Sò ancu bè camuffati cum'è e so piume sò di culore marrone. Certi sò ligeramente più chjaru, altri più scuri. In u risultatu, ùn sò micca notevuli in i so cavità di l'arburu è nantu à i rami.

Cumu campanu i gufi ?

I gufi sò boni à a caccia è a maiò parte di e spezie di civette prefessu alimentà i topi. Ma spessu caccianu ancu altri picculi mammiferi è uccelli. Certi civette manghjanu ancu pesci, serpenti, lumache è rane. I scarabeci è assai altri insetti sò ancu parti di a so dieta. I gufi sò generalmente inghjustu a so preda sana. Dopu a digestioni, espulsanu l'osse è u pelu. Sti boli sò chjamati lana. Da questu, l'espertu ricunnosce ciò chì a civetta hà manghjatu.

I gufi dormenu di ghjornu è à u crepuscolo, cumincianu à circà a so preda. I gufi ponu sente assai bè è anu ochji grossi, fighjati, in avanti. Puderanu ancu vede bè in u bughju. Pudete turnà a testa in tuttu u ritornu senza prublemi.

Cumu si riproducenu i gufi?

In a primavera, u masciu usa i so chjami per attruverà una femina per accumpagnà cun ellu. I civette ùn custruiscenu micca i so nidi, ma ponu i so ova in cavità di roccia o arbulu, nidi d'acelli abbandunati, in terra, è in l'edificazioni, secondu a spezia.

Una civetta pone parechji ova, sempre à pocu di ghjorni. U numaru dipende di a spezia è di l'alimentazione. A civetta pò ancu ripruduce duie volte à l'annu s'ellu ci sò abbastanza surci per l'alimentariu. U periodu di incubazione hè di circa un mesi. Duranti stu tempu, u masciu furnisce l'alimentariu per a so femina.

I ghjovani civelli sò di età differente secondu quandu u so ovu hè statu postu. Hè per quessa chì sò diverse dimensioni. Spessu solu i più vechji sopravviventi. Dopu tuttu, una famiglia di tawny owl cù trè ghjovani bisognu di circa 25 surci ogni notte. Ùn sò micca sempre riesciuti à caccià elli.

I picciotti più vechji lascianu u nidu è si arrampicanu annantu à i rami prima di amparà à vola. Appena ponu, i so parenti li insegnanu à caccià. In u vaghjimu, i ghjovani animali lascianu i so genitori è cercanu a so propria partenarii versu a fine di l'inguernu.

Quale hè chì mette in periculu i gufi ?

In a primavera, u masciu usa i so chjami per attruverà una femina per accumpagnà cun ellu. I civette ùn custruiscenu micca i so nidi, ma ponu i so ova in cavità di roccia o arbulu, nidi d'acelli abbandunati, in terra, è in l'edificazioni, secondu a spezia.

Una civetta pone parechji ova, sempre à pocu di ghjorni. U numaru dipende di a spezia è di l'alimentazione. A civetta pò ancu ripruduce duie volte à l'annu s'ellu ci sò abbastanza surci per l'alimentariu. U periodu di incubazione hè di circa un mesi. Duranti stu tempu, u masciu furnisce l'alimentariu per a so femina.

I ghjovani civelli sò di età differente secondu quandu u so ovu hè statu postu. Hè per quessa chì sò diverse dimensioni. Spessu solu i più vechji sopravviventi. Dopu tuttu, una famiglia di tawny owl cù trè ghjovani bisognu di circa 25 surci ogni notte. Ùn sò micca sempre riesciuti à caccià elli.

I picciotti più vechji lascianu u nidu è si arrampicanu annantu à i rami prima di amparà à vola. Appena ponu, i so parenti li insegnanu à caccià. In u vaghjimu, i ghjovani animali lascianu i so genitori è cercanu a so propria partenarii versu a fine di l'inguernu.

Quale hè chì mette in periculu i gufi ?

I grandi civette ùn anu micca predaturi naturali. I civette più chjuche sò cacciate da l'altri civette, ma ancu da l'acula è i falchi, ma ancu da i misgi. Martens ùn solu piace à manghjà civette, ma ancu ova è animali ghjovani da i nidi.

In i nostri paesi, tutti i gufi nativi sò prutetti. Allora l'omu ùn sò micca permessi di caccià o di dannu. Eppuru, assai civette morse da scontri cù vitture è treni, o da l'electricità nantu à e linee elettriche. Per quessa, in u salvaticu, questi acelli campanu solu circa cinque anni, mentre chì in un zoo pò campà finu à 20 anni. In ogni casu, sò più minacciati perchè i so abitati naturali sò spariti di più in più.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *