Certi pianti sò chjamati meloni. Hanu frutti grossi chì sò veramente bacchi. Malgradu sta similitudine, micca tutti i meloni sò ugualmente strettamente ligati. Ci sò dui tipi: cantaloupes è angurie. Ma sò ancu ligati à i zucchini è i zucchini, chì sò chjamati zucchini in Svizzera. Tutti inseme formanu a famiglia di zucca, chì include ancu altre piante.
Meloni urigginariamenti criscinu in i subtropici, vale à dì induve hè calda. Ma sò ancu crescenu quì per un bellu pezzu perchè si sò adattati à u clima per mezu di a ripruduzzione. I meloni sò populari perchè anu un gustu bonu, calmanu a sete è ci rinfrescenu.
Chì ci hè di specialu in a sandia?
A sandia hè una pianta annuale. Cusì avete da reseedli ogni annu. E foglie sò grande è grisgiu-verde. I so frutti ponu pisà sin'à 50 kilogrammi. Di solitu sò circa dui kilogrammi o un pocu più pesanti. A carne rossa hè umida è dolce. Certi variità anu sementi, mentre chì altri ùn anu micca.
A sandia necessitanu pocu acqua, per quessa sò ancu piantati in i zoni secchi. I frutti sò tandu un tipu di sustitutu per l'acqua potabile. In Africa, u fruttu ùn hè micca solu crudu, ma ancu cottu. In l'Unioni Suviètica, u sucu hè stata utilizata per fà l'alcohol. L'Indiani macinanu i graneddi secchi è l'utilizanu per fà u pane. In Cina, in particulare grandi graneddi sò stati criati è l'oliu hè pressatu da elli. I graneddi ponu ancu esse usatu medicinali.
Chì ci hè di speciale u melone cantaloupe?
U cantaloupe hè più vicinu à u pepino chì à a sandia. Un esempiu di un cantaloupe hè u melone melone. U fruttu ùn hè micca verde à l'esternu, ma giallu. Ùn hè micca grande cum'è una anguria, soprattuttu à a dimensione di una testa umana. A so carne hè bianca à aranciu. U gustu ancu più dolce chì a carne di l'anguria.
U cantaloupe ùn hè micca solu un bon quencher di sete. Hè ancu cuntene assai vitamini è altre sustanzi chì u nostru corpu hà bisognu. L'antichi Egizziani eranu probabilmente i primi à cultivà cantaloupes.