in

Suricata

Sò grandi travagliadori di squadra: s'ellu sò in guardia o guardanu i ghjovani - grazia à a divisione di u travagliu, i suricati dominanu a vita in e savane di l'Africa miridiunali perfettamente.

Carattirìstichi

Chì sò i suricati?

I suricati appartenenu à l'ordine di i carnivori è quì à a famiglia di mangusta. U so corpu hè longu è slender. Sò da 25 à 35 centimetri in altu, a cuda misura 24 centimetri è pesanu una media di 800 grammi. U so fur hè grisgiu-marrone à biancu-grisgiu, u undercoat hà una tonalità ligeramente rossu.

Ottu à dece strisce orizontali scure, quasi nere chì currenu in u spinu sò tipici. A testa hè ligera è u musu hè longu. L'ochji sò circundati da un anellu neru, l'arechje chjuche è a punta di a cuda sò ancu di culore scuru. Hanu quattru punte nantu à ognuna di e so zampe frontali è posteriori. L'artigli nantu à e zampe di fronte sò assai forti per chì l'animali ponu scavà bè.

I suricati anu un sensu di l'olfattu assai sviluppatu è ponu vede assai bè.

Induve campanu i suricati?

I suricati si trovanu solu in l'Africa miridiunali. Ci ponu esse truvati in i paesi di Sudafrica, Namibia, Angola miridiunali è Botswana. I suricati abitanu largu pianuri in savane, zoni rocciosi secchi, è semi-deserti induve ùn ci hè pocu arbusti è arburi. Quì campanu in crevices o scavà sin'à trè metri di prufundità. Evitanu i boschi è i zoni muntagnoli.

Chì tipi di suricati ci sò?

Ci sò sei sottuspezie diffirenti di suricati truvati in diverse regioni di l'Africa miridiunali.

Quanti anni anu i suricati?

In u salvaticu, i suricati campanu circa sei anni, in cattività, ponu campà un pocu più di dodici anni.

Comportate

Cumu campanu i suricati?

I suricati campanu in famiglie chì formanu culunii di sin'à 30 animali è campanu in tane o crevi. Perchè amanu u calore, questi animali diurni ponu esse spessu vistu à pusà à u sole davanti à e so tane. Prendenu u sole per scaldà, soprattuttu à l'ora di a matina.

Quandu si ripusanu, si ponenu nantu à i glutei, i gammi posteriori è a coda puntata in avanti. A notte, snuggle in gruppi in a so tana per mantene u calore.

I Meerkats turnanu à fà u "travagliu" necessariu: mentre chì certi animali si sentenu cumplettamente rilassati in u sole, alcuni si ponenu dritti è si ponenu nantu à e so zampe posteriori, observendu u circondu.

Eppuru, altri animali di a culunia scavanu a tana, è ancu, altri cercanu l'alimentariu. Dopu qualchì tempu, cambiaranu. L'animali chì cuntinueghjanu à fighjulà avvisanu i so cumpagni.

Sè vo site qualcosa inusual, stà in punta di i pedi è sustenevi cù a vostra coda. S'ellu ci hè una minaccia di l'acelli rapaci, emettenu una chjama d'alarma stridente. Per l'altri, questu hè u signale per sparisce rapidamente in a so tana sotterranea.

I suricati stanu sempre vicinu à a so tana quandu si foraggianu. In u risultatu, ci hè una rapida carenza di manciari. L'animali, dunque, anu da spustà regularmente: migranu un pocu più luntanu è scavà una nova tana, induve ponu truvà abbastanza alimentu per un tempu. Calchì volta ripiglianu ancu i burrows abbandunati da altri animali.

I Meerkats sò assai ghjilosi di l'alimentariu - ancu quandu sò pieni, pruvate à caccià l'alimentu da l'altri animali. Ma difendenu a so preda usendu i so quarti posteriori per alluntanassi i so cuncurrenti. Sì parechji cunspecifici s'avvicinanu, si stanu nantu à a preda cù i so pedi è giranu in un circhiu.

Les suricates ont des glandes odorantes spéciales avec lesquelles marquent leur territoire, et reconnaissent également les membres de leur colonie par leur parfum. Meerkats ùn solu apprezzà a cumpagnia di i so cumpagni di spezie. Spessu campanu in u listessu burrow cù squirrels di terra, chì sò roditori.

Amici è nemichi di i suricati

I nemici di i suricati sò l'acelli rapaci, cum'è i vulturi. Sì i suricati sò attaccati, si ghjittaranu nantu à e so spalle è mostranu i so denti è e so unghie à l'attaccante. S'elli volenu minacciari un nemicu, s'arrizzanu, arcu u dorsu, ruffle u so fur, è ringhi.

Cumu si riproducenu i suricati?

Meerkats pò ripruduce tuttu l'annu. Dopu undici simani di gestazione, e femine dà nascita à dui à quattru ghjovani. Quessi pesanu solu da 25 à 36 grammi, sò sempre cechi è sordi, è per quessa cumpletamente impotenti. Solu dopu duie simane aprenu l'ochji è l'arechje.

Sò suttati per i primi dui à trè mesi. Da sei simane, però, ancu ricevenu un alimentu solidu da a so mamma di tantu in tantu.

À l'età di trè mesi, i chjuchi sò indipindenti ma stanu cù a famiglia. Meerkats diventanu sessualmente maturu à l'età di un annu. Tutti i membri di a culunia travaglianu inseme per crià i ghjovani.

Cumu si cumunicanu i suricati?

Quandu sò minacciati, i suricati emettenu chjami stridenti. Spessu abbaia o ringhi. Facenu ancu rumori di risatina per avvistà.

Care

Chì manghjanu i suricati ?

I suricati sò picculi predatori è si alimentanu di l'alimenti animali cum'è insetti è ragni. Per rintraccià è catturà elli, grattanu a terra cù e so zampe davanti. Hè per quessa ch'elli sò ancu chjamati "scratching animals".

Certe volte anu ancu preda di picculi mammiferi o rettili, cum'è lucertuli è serpenti, è ùn disprezzanu micca l'ova di uccelli. Manghjenu ancu in ocasioni fruttu. Quandu i suricati trovanu qualcosa di manghjà, si ponenu nantu à e so zampe posteriori, tenenu a preda cù e so zampe di fronte è verificanu a so preda annusendula.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *