in

Canguru

A parolla "canguro" vene da a lingua di l'Aborigini, l'abitanti originali di l'Australia. U navigatore James Cook hè statu u primu Europeu à rapportà nantu à i canguri.

Carattirìstichi

Chì sò i canguri?

U canguru hè un marsupiale è appartene à a famiglia di u canguru, di quale ci sò più di 80 spezie diverse. Sò cuntati in duie sottufamiglie diffirenti, à dì i canguri veri, chì includenu ancu i canguri giganti o canguru di Bennett, è i canguru-rat, chì includenu u canguru à coda di spazzola.

Tutti i canguri anu un aspettu tipicu: i gammi longu è forti sò attaccati à un abdomen tondo è l'utilizanu per saltà. Anu ancu una cuda longa, chì hè principalmente utilizata per u sustegnu è u equilibriu. Picculi gammi di fronte si ponenu nantu à u corpu di fronte slender.

I canguri ponu esse di diverse dimensioni:

I canguri di Bennett sò circa 90 à 105 centimetri di grandezza. I canguri ponu cresce più grande di l'omu è i canguri à coda di spazzola sò chjuchi cum'è i cunigli.

Induve campanu i canguri ?

I canguri campanu in Australia è in isule offshore cum'è Tasmania è Nova Guinea. I canguri giganti preferanu i zoni secchi è caldi. Abitanu in semi-deserti, steppe è machja. I canguri di Bennett, invece, campanu in e regioni custieri di l'Australia orientale, in Tasmania è in l'Isule Bass Strait.

Abitanu boschi d'eucalyptus, paisaghji di machja è savane chì sò vicinu à u boscu o machja. Si trovanu ancu in e brughiere chì sò vicinu à a costa.

Chì tipi di canguri ci sò?

Dui sottuspezie di i canguri di Bennett sò cunnisciuti. Unu (Macropus rufogriseus rufogriseus) vive in Tasmania è in l'Isule di u Strettu di Bass. L'altru campa in u cuntinente australianu. Sò chjamati "Wallabies à collu rossu" in a so patria. Ci sò ottu spezie diffirenti di canguru-rat. In più di i canguri à coda di spazzola, questi sò, per esempiu, i canguri di cunigliu è i canguri rossi. I canguri includenu canguri rossi è grisgi. Ancu i canguri di muntagna è sguassate i wallabies.

I canguri rossi sò i più grandi rapprisentanti di i canguri è per quessa ancu i più grandi marsupiali in u mondu. Quandu sò stati, ponu ghjunghje à una altezza di 1.80 metri. Ci sò dui sottuspezie di canguro grisgiu - chì i nomi riferenu à a so varietà in Australia: i canguri grisgi orientali è occidentali. In totale, ci sò più di 80 spezie di canguro. Varianu assai in grandezza, habitat è cumpurtamentu.

Quanti anni anu i canguri ?

Sicondu a so spezia è a so grandezza, i canguri campanu à diverse età: i più chjuchi sò circa ottu anni, i più grandi sò sin'à 16 anni.

Comportate

Cumu campanu i canguri ?

Duranti u ghjornu, i canguri si nascondenu è riposu. À u crepuscolo, emergenu da u so refuggiu è cumincianu à cullà per manghjà. Ancu à l'alba, si pò vede spessu manghjendu. Allora si piattanu di novu. Ancu s'è i canguri tendenu à esse animali solitari, spessu formanu gruppi di sin'à 30 animali quandu si foraggianu per manghjà.

Quandu hè calda, i canguri si leccanu e mani è l'avambracci per rinfriscà. Facenu ancu questu quandu sò arrabbiati o arrabbiati. Ancu i picculi canguri à coda di spazzola sò soliti notturni. Duranti u ghjornu si piattanu in cavità chì scavanu in terra è in quale custruiscenu nidi d'erba. Questi nidi sò cusì astutamente ammucciati trà l'erba è u boscu chì sò quasi impussibili di truvà.

Cumu si riproducenu i canguri?

Quandu si tratta di prole, i sottuspezie di i canguri sò diffirenti: l'animali chì campanu in u cuntinente australianu dà nascita à i ghjovani in tuttu l'annu. In cuntrastu, i figlioli in Tasmania sò nati solu trà ghjennaghju è lugliu. A maiò parte di i ghjovani sò nati quì in ferraghju è marzu. U periodu di gestazione per i dui sottuspezie hè di 30 à 40 ghjorni. Di solitu hè natu solu un ghjovanu, chì hè chjucu - circa a dimensione di una gelatina - è pesa menu di un grammu.

I nasciti sò pocu sviluppati è s'assumiglia à un embriione : l'ochji è l'arechje sò à pocu sviluppati, u corpu hè nudu è e zampe posteriori sò sempre assai curtite. Eppuru, u novu nascitu si arrampica à traversu a pelliccia di a mamma finu à ghjunghje à u saccu nantu à u so ventre in pochi minuti di nascita. Truva u modu ghjustu cù l'aiutu di u so sensu di l'olfattu. A mamma hà lasciatu una traccia di saliva da a nascita chì si apre à u saccu.

U nascitu seguita sta pista. In u saccu, si attacca à a tettarella di a mamma. Allora a tettarella si gonfia cusì chì u nascitu ùn pò micca lascià. À u principiu, hè ancu troppu debule per suck, cusì a mamma spruzza u latte in bocca di u zitellu. U nascitu passa i prossimi nove mesi solu in u saccu di a so mamma. Duranti stu tempu matura in un canguru ghjovanu, cumplettamente sviluppatu. Ancu s'ellu hà lasciatu u saccu, a mamma spessu infermiera i so ghjovani per un bellu pezzu - finu à chì hè intornu à 12 à 17 mesi.

Care

Chì manghjanu i canguri ?

I canguri sò erbivori. Erbe, erbe è foglie sò u so alimentu preferitu. Quandu piove pocu, masticanu ancu e radiche succose per calmà a so sete. I canguri à coda di spazzola manghjanu principalmente funghi, chì cercanu in terra. Sò specializati in questu alimentu è anu battìri spiciali in i so intestini per pudè digerisce i fungi.

I pianti, i tuberi è i vermi sò solu snacking nantu à elli.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *