in

Jackal

I sciacalli appartenenu à a famiglia canina è s'assumiglia à una croce trà un lupu è una volpe. Cù e so gambe lunghe, ponu curriri incredibilmente veloce!

Carattirìstichi

Chì pare un sciacallu ?

I sciacalli sò predatori. Sicondu a spezia, u so corpu hè longu da 70 à 100 centimetri è pesanu da sette à 20 kilogrammi. Hanu l'arechje erette, triangulari, un musu puntatu è e gambe longu. U ghjacalu d'oru hè culuratu un pocu sfarente sicondu l'area di distribuzione. A so pelliccia varieghja da u marrone d'oru à u marrone rusty à grisgiu. U sciacallu di u spinu neru hè rossu-marrone nantu à u ventre, i fianchi sò slate-marroni è u spinu hè scuru cum'è una sella. Hà l'arechje più grande ch'è l'altri dui spezie è e gambe più longu ch'è u sciacallu d'oru.

U sciacallu strisciatu hè di culore marrone-grisgiu è hà strisce nantu à i so fianchi. A punta di a cuda hè bianca. Hà l'arechje relativamente chjuche è ancu i gammi più longu ch'è u sciacallu neru. U sciacallu abissiniu hè di culore rossu, cù l'abdomen è i gammi bianchi. U sciacallu d'oru è u sciacallu abissiniu sò i più grandi sciacalli, u sciacallu neru è u sciacallu strisciatu sò ligeramente più chjuchi.

Induve campanu i sciacalli ?

U sciacallu d'oru hè l'unicu di i sciacalli chì si trova ancu in Europa. Hè distribuitu in l'Europa sud-orientale è in l'Asia: in Grecia è in a costa Dalmata, attraversu Turchia, da l'Asia Minore à l'India, Birmania, Malasia è Sri Lanka. In Africa, si trova à u nordu è à l'est di u Sahara à u Kenya.

Un sciacallu d'oru hè statu ancu avvistatu in Germania pochi anni fà. U sciacallu à dorsu neru vive in l'Africa orientale da l'Etiopia à a Tanzania è u Kenya, è ancu in l'Africa miridiunali. U sciacallu striatu si trova in l'Africa subsahariana à Sudafrica. U sciacallu abissini si trova in Etiopia è in u Sudan orientali. I sciacalli d'oru è neri campanu principarmenti in steppe d'erba, ma ancu in savane è semi-deserti. Amanu i paesi aperti è evitenu arbusti grossi.

I sciacalli strisciati, invece, preferanu i zoni ricchi di fureste è arbusti. U sciacallu abissinu abita in regioni senza arburi à una altitudine di 3000 à 4400 metri.

Chì tipi di sciacalli ci sò?

Jackals appartene à u genus di lupi è sciacalli. Ci sò quattru spezii diffirenti: u sciacallu d'oru, u sciacallu à dorsu neru, u sciacallu strisciatu è u sciacallu abissini. I sciacalli neri è strisciati sò assai stretti.

U sciacallu d'oru, invece, hè più vicinu à l'altri spezii di u genus cum'è u lupu o coyote.

Quanti anni anu i sciacalli?

I Jackals vivenu à circa ottu anni in natura è da 14 à 16 in cattività.

Comportate

Cumu campanu i sciacalli ?

Tutte e spezie di ghjacaru sò assai simili in u cumpurtamentu è u stilu di vita. In ogni casu, u sciacallu strisciatu hè più timida chè l'altri dui spezie. I Jackals sò animali suciali è campanu in gruppi di famiglia. I gruppi di famiglia vicini si evitanu. Un paru adultu, chì di solitu stà inseme per a vita, forma u centru di u gruppu, chì include i ghjovani da l'ultima littera è a maiò parte di e femine da i più vechji. I cuccioli masci lascianu u gruppu quandu anu un annu.

Ci hè una ghjerarchia chjara in l'associu famigliali. U masciu cunduce a famiglia, qualchì volta ancu a femina. I ghjovanu chjappi ghjucanu assai cù l'altri in prima, cum'è invechjanu, diventanu più salvatichi cù l'altri, ma i feriti raramente si sò. I Jackals culunizanu territorii chì difendenu aggressivamente contru à altri gruppi di famiglia. In issi tarritorii, campanu in parechje chjuche chjuche o in tane ch’elli ripiglianu à l’altri animali o qualchì volta si scavanu.

Amici è nemichi di u sciacallu

I ghjovanu sciacalli ponu diventà periculosi per i predatori più grossi, cum'è l'acelli rapaci o iena. I ghjacali adulti ponu esse preda di i leopardi. U più grande nemicu di u sciacallu d'oru hè u lupu in certi rigioni.

Cumu si riproducenu i sciacalli?

Quandu a stagione di ripruduzzione s'avvicina, u masciu si ferma cù a so femina tuttu u tempu. Dopu un periodu di gestazione da 60 à 70 ghjorni, a femina dà nascita à trè à ottu ghjovani. Di solitu solu trè o quattru sopravvive. I ghjovani sò cechi à a nascita è anu un mantellu marrone scuru. Dopu à circa un mese, cambianu a so pelliccia è sò poi culurati cum'è l'animali adulti. Dopu à duie simane, apre l'ochji, è dopu à dui à trè simani cumincianu à manghjà alimentu solidu in più di u latti di a mamma. Stu alimentu hè pre-digeritu da i genitori è regurgitated per i ghjovani.

In più di a femina, u masciu hà ancu cura di i ghjovani da u principiu è prutegge a so famiglia da ogni intrusione. Quandu i ghjovani sò più grossi, u masciu è a femina si turnanu à caccia è cura di u ghjovanu è di u cumpagnu chì stava.

À cinque à sei mesi, i picciotti sò indipindenti, ma spessu stà cù e so famiglie.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *