in

Cumu fà u mo pollulu felice?

I pollastri ùn anu micca bisognu di assai per una vita adattata per a spezia. Ma ci sò uni pochi di punti impurtanti da tene in mente per ch'elli si facenu bè. Perchè un pollulu infelice hè facilmente malatu.

Ùn ci hè micca dubbitu chì hè una bella sensazione di fighjà i pollastri chì si grattanu, piccanu o prendanu u sole. Hè eccitante per osservà u so cumpurtamentu: u timore di un animale di più altu rangu o di un uccello di preda ghjustu à vela passata, l'eccitazione quandu tirate grani o altre delicatezze in a corsa. È l'ultimu, ma micca menu menu, hè un rigalu maravigliu per esse furnitu cù un ovu quasi ogni ghjornu chì gustu assai megliu cà un grossu.

Ma chì pò fà u pruprietariu in ritornu per rinvià un pocu di sti gioie di ogni ghjornu à l'animali di piuma ? In altre parolle: Cumu pudete fà i vostri gaddini felici? Prima di tuttu, a quistione impurtante nasce: Chì si sente un pollulu - pò sente a felicità, u soffrenu, a tristezza? Sta quistione hè probabilmente u più difficiule perchè sapemu assai pocu.

Capace di cumpassione

Avà hè cunnisciutu chì parechji mammiferi è ancu l'acelli anu pussibulità neuronali per vede reazzione cumportamentale. Quantu intensamente è cunscientemente sti sentimenti sò percepiti ponu esse speculati solu. In ogni casu, hè ben stabilitu chì i gaddini rispundenu à e mala cundizione. I pulcini, per esempiu, chì sò allevati individualmente, reagiscenu à questu cun una freccia aumentata di soni distressing, chì indica chjaramente stati d'ansietà. È più dura stu isolamentu, più spessu è intensamente i soni ponu esse intesu.

Tuttavia, i gaddini ùn sò micca solu capaci di annunzià i so stati d'ansietà per via di vocalizzazioni, ponu ancu ricunnosce in altri cani è soffrenu ancu. Vistu cusì, sentenu una spezia di cumpassione, ponu empatizà cù i so cumpagni. Sì i pulcini sò esposti ancu à un ligeru tiratu, e galline anu un ritmu cardiacu aumentatu. Inoltre, sò più attenti, chjamanu i so pulcini più spessu, è riducenu a so propria igiene persunale à u minimu. I ricercatori parlanu di un cumpurtamentu tipicu d'ansietà quì.

Riproduci senza paura

Un altru esempiu: se un visitatore vene in u pollulu eccitatu o nervoso, stu statu di mente hè generalmente trasferitu à u pollulu, chì reagisce fluttering nervously o ancu pruvà à scappà. Se questu hè sfavorevule, per esempiu, quandu u pollulu si ferite, rapidamente associa l'incontru cù l'omu cù qualcosa di negativu. Continuarà à cumportà nervosamente in u futuru è questu, à u turnu, aumenta u risicu di una altra ferita.

Sì i pollastri sò spaventati, questu pò ancu influenzà a so attività di pone. Diversi esperimenti mostranu impressiunanti chì una gallina spaventata pone assai menu ova è di solitu ancu specimens più chjuchi. Perchè questu cusì ùn hè micca ancu spiegatu chjaramente scientificamente. Hè chjaru, però, chì una volta chì i stati d'ansietà diventanu cronichi, questu pò purtà à prublemi di salute è cusì à una grande soffrenza. Ancu s'ellu ùn hè micca evidenti alcuna ferita fisica.

In particulare in a stagione di ripruduzzione, una atmosfera chì hè senza paura è senza stress cum'è pussibule hè da esse creatu. Altrimenti, pò influenzà i pulcini. Spessu sperienze disfunzioni cognitive. Perchè u corpu di u pollulu reagisce à u stress cù a produzzione aumentata di l'hormone di stress, i cosiddetti corticosteroni. Queste hormone prima u corpu per risposti adattati in risposta à stimuli stressanti. Allora cumbatte o fughje.

Se ci hè assai stress pocu prima chì l'ovu hè pusatu, una grande quantità di l'hormone sò liberati in l'ovu. In dosi elevate, questu pò influenzà u sviluppu cognitivu di i pulcini. Stu cusì chjamatu stress prenatal pò riduce a ricettività di i pulcini à i stimuli imprinting. A ricerca hà dimustratu chì tali pulcini fermanu teme è sensibili à u cambiamentu in tutta a so vita.

In ogni casu, u stress ùn deve micca bisognu di esse attivatu da un nemicu, si sviluppa ancu se u pollulu ùn riceve micca abbastanza acqua in l'estiu o hè espostu à u calore eccessivu. Perchè i gaddini tolleranu l'altissime temperature assai menu di quelli bassi, è ùn sò micca capaci di sudari perchè ùn mancanu glànduli sudoripare.

U più sicuru, u menu stressatu

I pollastri piace à piglià un bagnu di polvera, scratch in l'erba, o coglie i grani da a terra. S'elli sò impediti di fà cusì, mostranu frustrazione. Sicondu Joseph Barber, un prufissore in l'Università di Pennsylvania, questu pò esse ricunnisciutu da u so statu aggressivu è u chjamatu "gagging". Il s'agit d'un son à l'origine long, qui est remplacé par une série de sons accentués courts. Se sente u sonu troppu spessu, questu hè un signu chjaru chì l'animali anu una mancanza di cumpurtamentu tipicu di spezie.

Ma avà torna à a quistione detallata. Chì possu fà per fà felici i mo gaddini ? Prima di tuttu, deve esse creatu un ambiente calmu è senza stress. Moltu hè digià fattu per u vostru benessiri. Questu hè assicuratu chì l'animali anu abbastanza spaziu per dorme è ùn anu micca bisognu di luttà per un locu. Nidi poni suffirenzi chì sò prutetti è un pocu scuri. Una corsa variata cù arburi, arbusti o arbusti. Da una banda, queste offre a prutezzione di l'acelli rapaci, chì dà l'animali più sicurità è cusì porta à menu stress; da l'altra banda, anu l'uppurtunità di retrocede - per esempiu, per riposà un pocu dopu una lotta di classificazione o per rinfriscà à l'ombra. Hè ancu bisognu di un locu senza disturbu, coperto induve i gaddini ponu piglià u so bagnu di sabbia di ogni ghjornu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *