U ricciu hè un picculu mammiferu. Ci sò 25 spezie chì campanu in Europa, Asia è Africa. Alcune di queste spezie anu spine, mentri àutri ùn anu micca. A parolla tedesca hè assai antica: a parolla "igil" esiste digià in u 9u seculu è significa qualcosa cum'è "mangiatore di serpente".
U ricciu hà una pelliccia simplice nantu à u so stomacu è a faccia. I spine nantu à u spinu sò veramente capelli cavu. Per mezu di l'evoluzione, sò diventati cusì duru è puntatu chì i ricci ponu aduprà per pruteggiri. Quandu in periculu, u ricciu si arrotola. Allora s'assumiglia à una bola cù punte in ogni locu.
I ricci più cunnisciuti in l'Europa Occidentale sò i ricci marroni. Li piace à campà in campi cù siepi è arbusti o à a riva di e fureste. Ma certi osenu ancu andà in cità. Li piace à manghjà i topi ghjovani è i pulcini, ma soprattuttu insetti.
Cumu campanu i ricci ?
Duranti u ghjornu, i ricci dormenu in una tana chì cavavanu in a terra dolce. À u crepuscolo è à a notte cercanu i so manciari: scarabeci è larve di scarabeci, caterpillars, vermi di terra, centipedes, grasshoppers, furmiculi, è assai altri picculi animali. Li piace ancu di manghjà lumache cù e senza cunchiglia. Hè per quessa chì i ricci sò assai utili in un giardinu.
I ricci campanu di solitu soli. In l'estate si scontranu per accoppià. A mamma porta u ghjovanu in u so ventre per cinque settimane. Di solitu dà nascita à circa quattru cuccioli. Sò sordi è cechi è anu spine assai dolci. I cuccioli beie u latte da a so mamma per sei settimane. Dui à trè mesi dopu a nascita, lascianu a so mamma è i fratelli.
I ghjovani ricci anu da manghjà assai perchè i ricci hibernate. Risparmanu energia perchè ùn ponu truvà nunda da manghjà quandu hè friddu. Ma se u so nidu hè in u sole, ponu ancu svegliate. Se u nidu hè distruttu, anu da truvà un novu. Allora i ricci ponu esse svegliati ancu in l'invernu.
Avete da manghjà i ricci?
Unu face i ricci u più grande favore cù un giardinu naturali. Ci truveranu abbastanza cibo è lochi per ammuccià durante u ghjornu. I ricci sò ghiacciati è qualchì volta manghjanu troppu quandu li nutri. Ùn li piace micca. Qualchidunu ùn passanu ancu in hibernazione.
Per quessa, avete da manghjà i ricci solu quandu hè veramente necessariu. Hè ciò chì succede quandu i ricci si sveglianu troppu prestu da l'hibernazione è a terra hè sempre congelata. Allora avete da ottene struzzioni nantu à cumu custruisce a stazione di alimentazione in una stazione di riccio. Altrimenti, i misgi è i volpi manghjanu cun elli, è tutti infettate cù e malatie.
Se un ghjovanu ricciu ùn pesa ancu una bona meza kilogramma in u vaghjimu, pudete ancu alimentà. Ma avete sempre a pisà. Cusì chì avete sempre alimentatu u ricciu ghjustu, hè megliu per marcà alcune di e so spine cù unghie. Ma dopu avete da esce ogni notte. Ùn ci vole à circà à longu: appena un ricciu hè alimentatu duie o trè volte in u stessu locu è à u listessu tempu, ci appare puntuale cum'è un clock. Quandu hà righjuntu u so pesu currettu, cessate di nutrillu.
I ricci manghjanu solu cibo per i gatti. Li piace ancu assai altri alimenti, ma li face malati. Hè per quessa chì ùn pudete micca dà à elli. L'alimentu umitu di u gattu hè megliu cà seccu.
Induve altru campanu i ricci ?
Ci sò quattru tipi di ricci di u desertu. Vivenu in deserti o steppe. Quessi sò u ricciu etiopiu in l'Africa sittintriunali è u ricciu di Brandt, chì vive in Arabia è Iran. U ricciu indianu vive in l'India è u Pakistan, è u ricciu à ventre nudu si trova in u sudu di l'India. Questu hè qualchì volta cacciatu da e persone perchè si dice chì puderà guarisce miraculosamente e malatie.
Cum'è i so parenti europei, sò notturne : di ghjornu dormenu trà scogli o in tane ch'elli scavanu elli stessi. Hibernate solu s'ellu campanu in una zona fresca.
I ricci di u desertu manghjanu carne. Questi ponu esse insetti o ova è lucertole. I ricci di u desertu cumbattenu ancu animali veramente periculosi, à dì scorpioni è serpenti. I ricci ponu sopravvive à u velenu di serpente sorprendentemente spessu.