Grasses sò pianti specifichi. Hanu longu foglie strette. I fiori sò cusì chjuchi chì avete da guardà bè per vede. Quandu l'erba copre una zona sana, si chjama un pratu o si dice, per esempiu: "L'agricultore falcia l'erba".
In a biologia, ci hè a famiglia di l'erba dolce è a famiglia di l'erba acida. L'arbureti dolci sò assai impurtanti, perchè tutti i cereali, vale à dì u granu, u segale, u granu, u risu, è assai altri, sò stati cultivati da elli. Senza elli, u mondu ùn puderia micca alimentatu oghje. Ma e spezie naturali cum'è prati o pasture, steppe è savane sò ancu impurtanti perchè assai animali pascenu quì. I so steli sò chjamati culmi. A maiò parte sò cavuti è anu nodi.
I pianti di Sourgrass esistenu solu in a natura senza toccu. Sò ancu cunnisciuti cum'è sedges. I so steli sò un pocu più grossi è un pocu triangulari. Contenenu medula cum'è i nostri ossi. Ùn ci sò nodi nantu à sti steli. In l'Europa Centrale, ci sò sfarenti tippi di grasses. Di solitu si sviluppanu nantu à a terra umida, per esempiu in bogs, prati umidi, è paludi. Ma esistenu ancu nantu à e dune induve hè seccu.
I fiori di l'erba formanu assai polline. Quessi sò i picculi particelle di i fiori maschili. In a primavera, u ventu porta milioni di tali pollini, è l'avemu ancu in u nostru nasu. Parechje persone ùn importa micca. In ogni casu, l'altri anu una allergia à questu: anu da starnuttà, u so nasu curreghja constantemente o si blocca. Ci hè ancu discomfort in l'ochji: diventanu rossi è cumincianu à l'acqua.