in

Aigle d'or

Perchè vola cusì maestosu è maestosu, l'acula d'oru hè ancu cunnisciuta cum'è u "rè di u celu".

Carattirìstichi

Chì sò l'aquile d'oru ?

L'aguli d'oru adulti anu u piume marrone scuru - in certi animali, a testa hè culurita marrone d'oru. L'ale è a cuda di forma rettangulare sò ancu scuri, solu i ghjovani aguli d'oru anu piume biancu nantu à a parte sottu di l'ale. A cuda hà una larga striscia bianca è una striscia horizontale negra à a fine.

U beccu di l'acula d'oru hè forte è curvatu. E femine sò longu da 90 à 95 centimetri è anu una apertura di l'ala di sin'à 230 centimetri. I masci sò un pocu più chjuchi: crescenu solu à 80 à 87 centimetri è a so alare hè solu à 210 centimetri. E femine pesanu trà quattru è sei chilò è mezu, i masci solu trà trè è quattru chilò è mezu.

Questu facenu l'aquila d'oru a seconda più grande aquila in Germania. Solu l'aquile di coda bianca diventanu un pocu più grande. L'aquile d'oru sò ancu abbastanza faciuli di vede in u volu: portanu a testa in avanti è e so ali sò alzate ligeramente in una forma di V. L'aquile d'oru anu una vista eccellente. Cù a so vista acuta, vedenu a so preda da grande altitudine.

Induve campanu l'aquile d'oru ?

L'aquile d'oru si trovanu in l'Europa, l'Africa di u Nordu, l'Asia è l'America di u Nordu. In Auropa, però, si trovanu solu in uni pochi di lochi oghje: anu sempre in l'Alpi, in Scandinavia, in Finlandia è in i Stati Baltichi. In l'Europa uccidintali è cintrali, l'aquile d'oru campanu solu in muntagna. In Germania, circa 45 à 50 coppie d'aquile d'oru si riproducenu in l'Alpi.

L'aquile d'oru campanu soprattuttu in spazii rocciosi è boschi. Abitanu ancu i bordi di u boscu. L'aquile d'oru amanu e zone solitarie è evitanu esse vicinu à l'omu.

À quale spezia hè ligata l'acula d'oru ?

I parenti più vicini di l'aquila d'oru sò l'aquila imperiale, più grande, steppa è minore. Hè più simili à l'acula di coda bianca un pocu più grande.

Quanti anni anu l'aquile d'oru ?

L'aquile d'oru campanu sin'à 20 anni.

Comportate

Cumu campanu l'aquile d'oru ?

L'aquile d'oru sò solitari. Vive cù u vostru cumpagnu in un matrimoniu unica per a vita. A maiò parte di u tempu anu un territoriu fissu, assai grande, chì difendenu ferocemente contru l'intrusi. In l'invernu hè a stagione di l'accoppiamentu. Allora l'aquile d'oru volanu exuberanti per l'aria. Puderanu esse purtati in alta in l'aria in spirali è poi cascanu cù l'ali plegate, catturà a caduta è vola torna cù un momentu rapidu.

L'aquile d'oru custruiscenu i so eyries (cum'è i so nidi sò chjamati) nantu à l'alti cornici, à volte in l'arburi. Ci sò prutetti da i predatori. In ogni casu, i nidi sò generalmente micca troppu altu, perchè sò prutetti da i venti duru. Inoltre, hè più faciule per l'aquile d'oru per portà a so preda, chì di solitu uccidenu in alta muntagna, in falà in volu planante. L'aquile d'oru usanu i so nidi ripetutamente annantu à parechji anni.

I nidi sò custruiti da ramoscelli è bastoni. Sò constantemente migliurati è ingrandati. Dopu qualchì annu, u nidu di l'acula pò esse dui metri di diametru è dui metri d'altezza. Certi coppie custruiscenu parechji nidi: Ci ponu esse trà sette è deci nidi, chì a coppia d'acula usa alternativamente.

Amici è nemichi di l'acula d'oru

In u 19u seculu, l'aquile d'oru eranu cacciate cusì pesantemente da l'omu in l'Europa cintrali chì eranu quasi sguassati. Inoltre, i casci di l'ova sò diventati più diluenti per via di tossini ambientali, perchè i ghjovani ùn puderanu più sviluppà.

Cumu si riproducenu l'aquile d'oru ?

Riproduce trà marzu è ghjugnu. A femina pone unu à trè ova è incubate da 43 à 45 ghjorni. Duranti stu tempu hè alimentatu da u masciu. L'aguli ghjovani piglianu assai tempu per cresce. Stanu in u nidu da 65 à 80 ghjorni. In e prime settimane, u masciu porta a so preda à u nidu. Quì a mamma strappa a preda in picculi pezzi è l'alimenta à i ghjovani. Quandu i ghjovani anu u so piumaghju propiu dopu à cinque simane, fermanu solu in u nidu per a maiò parte di u ghjornu.

L'animali parenti vanu à caccia è poi mette a preda nantu à a riva di l'aquila. L'aquile d'oru sò generalmente dui ghjovani. Di solitu, unu di i dui manghja più cresce più veloce, è diventa più forte. U sicondu ghjovanu spessu cascanu à a strada cum'è "runt". Se u clima hè fretu è duru è l'alimentariu hè scarsu, u sicondu ghjovanu morirà.

Quandu i ghjovani sò abbastanza grossi, cumincianu à furmà i so musculi di u volu: battenu l'ale in modu salvaticu in u nidu per chì i so musculi diventanu forti è forti. A fini di lugliu o principiu d'aostu hè ghjuntu u tempu : u piumu di u ghjovanu acula hè cresciuta, i so musculi sò abbastanza forti è s'incaglia in u so primu volu.

Calchì volta i ghjovani sò alimentati da i so genitori finu à a fine di l'annu. À u prossimu ferraghju à u più tardi, però, devenu esse indipindenti è seranu cacciati fora di u territoriu da i so genitori.

Ma i ghjovani aguile solu cresce veramente è diventanu sessualmente maturu à l'età di sei anni. Duranti stu tempu, certi aquile spessu volanu parechji millaie di chilometri. Eventualmente, trovanu un cumpagnu è inseme cercanu u so territoriu.

Cumu caccia l'aquile d'oru ?

L'aquile d'oru sorprendenu a so preda: si scontranu un animali adattatu, sbuccianu nantu à ellu è uccidenu in l'aria o in terra. L'aquile d'oru pò ancu rottà nantu à a so spalle in l'aria, chì li permettenu di catturà a preda da quì sottu. E coppie caccianu spessu inseme : l'acula persegue a preda finu à ch'ella hè stancu. Allora u cumpagnu ammazza l'animali stancu.

L'aquile d'oru caccianu prede chì pesanu finu à 15 kilogrammi. L'animali più grossi li manghjaranu solu s'ellu li trovanu carogne. L'acula d'oru pò catturà una preda chì pesa sin'à cinque kilogrammi cù e so unghie è a porta à a so aquila in volu. Lascia l'animali più grossi induve sò è torna sempre à manghjà.

Cumu cumunicà l'aquile d'oru ?

L'aquile d'oru lanciavanu un duru "hijäh" o "check-check" ripetutu parechje volte.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *