L'abete sò a terza cunifera più cumuni in i nostri boschi, daretu à l'abete è u pinu. Ci sò più di 40 spezie diverse di abeti. Inseme formanu un genus. L'abete d'argentu hè u più cumuni in u nostru paese. Tutti l'abete crescenu in l'emisferu nordu, è solu induve ùn hè nè troppu caldu nè troppu friddu.
L'arbureti di abeti crescenu à una altezza di 20 à 90 metri, è u diametru di u troncu righjunghji unu à trè metri. A so cortezza hè grisa. In l'arbureti ghjovani hè liscia, in l'arbureti vechji, generalmente si rompe in picculi platti. L'agulla sò da ottu à undici anni, dopu cadunu.
Cumu si riproducenu l'abeti?
Ci sò cimi è cuni solu nantu à a cima, i rami più ghjovani. Un capu hè o maschile o femina. U ventu porta u polline da un capu à l'altru. Allora i boccioli si sviluppanu in cuni chì sempre stanu dritti.
I graneddi anu un ala per chì u ventu pò purtà à luntanu. Questu permette à l'abete di multiplicà megliu. E scaglie di i cuni cascanu individualmente, mentre chì u zuccu ferma sempre in u mità. Allora ùn ci sò micca cuni interi chì cascanu da l'arbulu, perchè ùn pudete mai cullà pinu.
Quale usa l'abeti ?
I graneddi cuntenenu assai grassu. Uccelli, squirrels, topi, è assai altri animali di u boscu piace à manghjà. Sì una sumente hè risparmiata è casca nantu à un terrenu favurevule, un novu abete sprucerà da ellu. I cervi, i cervi è l'altri animali spessu si alimentanu di questu o di i ghjovani rimjiet.
Parechje farfalle si alimentanu di u nettaru di l'abete. Numerose spezie di scarabeci portavanu i so tunnel sottu à a cortezza. Si alimentanu di u legnu è ponenu i so ova in i tunnel. Calchì volta i scarabeci piglianu a manu suprana, per esempiu, u scarabeu di scorcia. Allora u focu mori. U risicu di questu hè più bassu in i boschi misti.
L'omu usa u primu intensamente. I travagliadori di u boscu di solitu taglianu i rami di i ghjovani abeti per chì u legnu di u troncu cresce senza nodi in l'internu. Cusì pò esse vendutu più caru.
U legnu d'abete hè difficiule di distinguishà da u legnu spruce. Ùn hè micca solu assai simili, ma ancu hà proprietà assai simili. Spessu, dunque, ùn hè micca distinzione trà i dui quandu vende. In a ferreteria, hè simplicemente scrittu cum'è "fir / spruce".
I tronchi sò trasfurmati in travi, tavulini è strisce, ma i mobili è e porte sò ancu spessu fatti di legnu di abete. Molti tronchi d'abete sò necessarii per fà carta. I rami ponu ancu esse usatu: Sò ancu più adattati per u legnu chì i tronchi.
L'abete hè u nostru arburu di Natale più cumuni. Venenu in diversi tipi è culori. L'arbureti blu, per esempiu, anu agulla bluish chì perde rapidamente in un appartamentu caldu. L'abeti Nordmann duranu assai più. Hanu ancu rami più belli, più bushier. E so agulla ùn puniscenu micca, ma Nordmann prima hè currispundente più caru.