I fringuelli sò una famiglia di uccelli cantori. Si trovanu in u mondu sanu, eccettu l'Antartida, l'Australia è a Nova Zelanda, è alcune isule più chjuche. In totale ci sò circa 200 spezie diverse di fringuelli. In i paesi di lingua tedesca, sò trà l'acelli più cumuni cù circa 10 à 15 spezie diverse. U chaffinch hè u più cumuni quì.
Finches sò uccelli mediani. Misuranu da 9 à 26 centimetri da a testa à a basa di e piume di a cuda. Pisanu trà sei grammi è centu grammi ognunu. I fringuelli anu un beccu forte perchè manghjanu assai graneddi. Puderanu ancu chjappà una fossa di ciliegia cù u so beccu.
Cumu campanu i fringuelli ?
I fringuelli piacenu campà in boschi di coniferi o caduti, in particulare nantu à i faggi. Certi spezii preferanu parchi è giardini. L'altri spezii campanu in savane, nantu à a tundra, o ancu in spazii pantanosi. Preferiscenu manghjà sementi, frutti, o ciumi chì spuntanu in primavera. Alimentanu principarmenti i so ghjovani animali cù insetti, ragni è vermi di terra.
Pochi fringuelli in u nordu sò migratori. Questu include in particulare u brambling, chì passa l'invernu cun noi. A maiò parte di i fringuelli sò sempre in u stessu locu. U nidu hè principarmenti custruitu da e femine è ponu da trè à cinque ova. Hanu bisognu di circa duie settimane per cova. I dui genitori alimentanu i ghjovani. I ghjovani lascianu u nidu dopu à dui à quattru simani. A maiò parte di i fringuelli riproducenu duie volte à l'annu, più spessu in i tròpichi.
Finches anu parechji nemichi. Martens, squirrels, è i misgi domestici piace à manghjà ova o ghjovani acelli. Ma dinò l'acelli rapaci cum'è u sparvieru o u ghiacciaio sò spessu colpi. Cun noi, i fringuelli ùn sò micca in periculu. Ci sò spezie estinte, ma ognuna di elle abitava solu una sola isula. Quandu una certa malatia apparsu quì, qualchì volta tutta a spezia hè stata sguassata.
Chì sò e spezie di finch più impurtanti in u nostru paese?
In cima hè u friscu. In Svizzera, hè ancu l'acellu più cumuni di tutti. Ellu cerca u so alimentu principarmenti in terra. À u bordu di l'alimentazione, dinò, cullighja principarmenti da a terra ciò chì l'altri acelli anu cascatu. A femina custruisci u nidu per sè stessu, pads cù assai cura, è poi mette quattru à sei ova in questu.
Solu a femina incubate, per circa duie simane. U masciu aiuta ancu cù l'alimentazione. Parechje femine migrate à u sudu in l'invernu. Hè per quessa chì ci sò principarmenti masci quì in l'invernu.
Brambling riproduce in l'Europa sittintriunali è in Siberia è passa l'inguernu cun noi. Abitanu solu vicinu à i faggi perchè si nutrenu di i faggi. I noci sò chjamati beechnuts, vale à dì i graneddi di i faggi. Brambling ghjunghje in grande stonde cusì chì u celu hè quasi neru.
Avemu vistu ancu u greenfinch abbastanza spessu. Li piace à nutriscia di grani di granu in i campi. Perchè a ghjente spessu alimenta l'acelli, u greenfinch campa ancu in cità è paesi. Hà un beccu particularmente forte è pò dunque manghjà assai cose chì l'altri fringuelli ùn ponu micca crack. Greenfinches custruiscenu i so nidi in siepi è arbusti. A femina pone da cinque à sei ova è l'incuba ella stessu per duie simane. U masciu aiuta ancu à alimentà i ghjovani animali.