in

Fieru

U nomu latinu vene da "mus" = mouse è "putorius" = putoriu cattivu, perchè i furetti caccianu i topi è anu una glàndula puzzolente per alluntanà i so nemici.

Carattirìstichi

Chì sò i furetti?

I furetti ùn sò micca animali salvatichi, ma sò stati allevati da polecats salvatichi. Cum'è polecats, martens and weasels, appartenenu à a famiglia di marten è sò picculi predatori di terra. I furetti anu un corpu allungatu. E femine (femminile) sò longu circa 35 cm è pesanu da 550 à 850 grammi, i masci (masculi) da 40 à 45 cm è pesanu finu à 1900 grammi.

I furetti anu cinque punte artigliate nantu à ognuna di e so gambe curtite è forti. A so longa cuda bushy hè a mità di a lunghezza di u so corpu. A testa hà l'arechje chjuche è tonde è un musu tondutu.

I furetti ùn ponu micca vede bè: ùn hè micca maravigghiusu, perchè sò principarmenti attivi di notte è soprattuttu campanu è caccianu in burrows sotterranei. Hè per quessa hè assai più impurtante per elli à sente è odore bè. Hanu ancu i baffi in tuttu u visu.

Induve campanu i furetti ?

Si crede chì i furetti sò discendenti da i polecats sudeuropei o nordafricani. Più di 2000 anni fà, l'Egiziani, i Grechi è i Rumani avianu criatu furetti per caccià i topi, i topi è i serpenti in e so case. Oghje i furetti sò tenuti cum'è animali; in ogni casu, in l'isule di Sicilia è di a Sardegna ci sò ancu i furetti chì sò andati ferrati.

I puzzoli europei salvatichi (Mustela putorius) campanu in un mondu pocu variatu: li piace à prati è boschi chjuchi è piace à stà vicinu à un corpu d'acqua, ma ancu avventura in insediamenti è giardini. Abitanu quasi solu in terra è in passaghji sotterranei è grotte. I furetti di l'animali anu bisognu di una grande gabbia è anu bisognu di eserciziu ogni ghjornu cum'è un cane. Cum'è un sustitutu di una caverna, usanu una casa di dorme in quale si sentenu sicuru.

Chì tipi di furetti ci sò?

I primi furetti chì sò stati allevati eranu tutti albini: anu u pelu biancu è l'ochji rossi. Oghje i furetti venenu in culori diffirenti. I furetti di polecat sò particularmente belli. Sò stati creati incrocendu furetti cù puzziche salvatichi. U so undercoat hè biancu à beige, u pilu superiore hè marrone à neru. I so segni faciali bianchi è neri ricordanu un pocu di un tasso.

Quanti anni anu i furetti ?

I furetti campanu da ottu à deci anni.

Comportate

Cumu campanu i furetti ?

I furetti sò curiosi è nunda ùn hè sicuru da elli: esaminanu tuttu ciò chì vene in u so modu. Si arrampicanu nantu à i tavulini è i davacchi di a finestra, sbuccianu tuttu è rummaghjanu in armadi è cassetti aperti è in cesti di carta.

Certe volte portanu ancu pezzi di tela, mantelli o pezzi di carta è li nascondenu in a so tana di dorme. Hè per quessa chì avete da piglià bè cura di elli quandu correte liberu. Puderete facilmente furone furone nantu à una leash è poi camminate cum'è un cane. Ma ùn si deve mai scurdà ch'elli sò predatori. Mentre ch'elli diventanu ammansati quandu li avete assai ghjovani, ponu sibilà è diventanu aggressivi quandu sò spaventati o spaventati. Per quessa, un adultu deve sempre sparte a rispunsabilità quandu mantene un furone cum'è una mascota.

Amici è nemichi di u furone

Per pruteggiri, i furetti anu glànduli puzzolenti: l'utilizanu per spruzzate un liquidu maleodorante à i nemici per spaventà. I furetti sò generalmente bè cù i cani è i misgi - soprattuttu s'ellu si cunnosci da a ghjovana età. In ogni casu, i hamsters, i porcellini d'India, i topi o i cuniglii ùn ponu esse tenuti inseme cù i furetti: sveglianu l'instinct di caccia di i picculi predatori; un furone attaccà subitu è ​​ancu tumbà sti animali.

Cumu si riproducenu i furetti?

À u principiu, i ghjovani furetti sò nursed solu da a so mamma. Quandu sò circa trè simani, i cuccioli anu da esse alimentati almenu trè volte à ghjornu. Sò separati da a so mamma à circa ottu à dodici settimane. Dopu avè bisognu di a so propria gabbia.

Cumu caccia i furetti ?

Cum'è i so antenati salvatichi, u puzzole, i furetti caccianu principalmente i topi, i rati è i serpenti. Perchè sò tantu longu è bassu, ponu facilmente seguità a so preda in passaghji sotterranei è burrows. In u passatu, i furetti eranu ancu utilizati per caccià i cunigli : sguassate i cunigli in e so tane è u cacciatore dopu ùn avia da interceptà u cunigliu chì fughje à l'altra uscita di a so tana.

Care

Chì manghjanu i furetti ?

I furetti manghjanu a maiò parte di carne è manghjanu assai pocu alimentu vegetale. I furetti sò generalmente datu un alimentu speciale in conserve o seccu duie volte à ghjornu, chì cuntene tutti i nutrienti, vitamini è minerali chì anu bisognu. Un furone adultu hà bisognu di circa 150 à 200 grammi di alimentu per ghjornu.

Allevamentu di furetti

I furetti necessitanu una gabbia chì hè almenu 120 x 60 x 60 centimetri. In a gabbia, deve esse una zona di dorme ben imbottita induve i furetti ponu retrocede. A gabbia deve esse un veru parcorsu d'avventura, cù scale per cullà, tubi per ammuccià, vechji stracci, è assai altre cose per ghjucà. A gabbia pò esse piazzata in casa o fora in un locu riparatu. Ma allora a casa di dorme deve esse particularmente ben insulata contr'à u fretu.

Pianu di cura per i furetti

I furetti sò animali assai puliti. Solu quandu cambianu a so fur in a primavera è u vaghjimu, i vechji capelli sò pettinati da u tempu à u tempu cù una spazzola suave. Una volta à settimana, a gabbia deve esse pulita bè cù acqua calda è sapone neutru è u lettu rinnuvatu. A tazza di l'alimentazione è a buttiglia sò pulite ogni ghjornu. E, sicuru, a toilette deve esse sviutata è pulita ogni ghjornu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *