in

Daini

À u primu sguardu, i daini ricordanu i caprioli o i cervi. Per furtuna, anu una caratteristica chì li rende inconfundibili: a so furna bianca puntellata.

Carattirìstichi

Cume si vede u daino ?

I daini appartenenu à a famiglia di i cervi. I masci sò chjamati daini, e femine daini.

I daini sò più grande chè un cervu, ma più chjuchi chè un cervu. L'animali misuranu da 120 à 140 centimetri da a testa à u fondu è anu una altezza di spalla da 80 à 100 centimetri. A cuda misura circa 20 centimetri.

I masci pesanu da 53 à 90 kilogrammi, alcuni ancu finu à 110 kilogrammi. E femine, invece, pesanu solu da 35 à 55 kilogrammi. Solu i masci anu antlers. Hè in forma di pala, circa 55 centimetri di longu, è pesa dui kilogrammi. In i masci anziani, pò ancu pisà sin'à quattru kilogrammi.

U mantellu cambia in tuttu l'annu. In l'estiu hè marrone rusty chjaru cù fila di spots bianchi. Stu mudellu si stende da a basa di u collu à a basa di i peri posteriori. Una linea scura scorri in u mità di u spinu, a chjamata linea di l'anguilla, è una linea bianca corre à mezu à i dui lati di u corpu.

U collu hè marrone rusty. A parte sottu di u ventre è e gammi sò di culore chjaru. I zoccoli sò neri. Ùn pudete micca missu u specchiu chjamatu: hè cusì chjamatu a parte bianca nantu à u fondu di l'animali. Hè delineatu in neru è a cuda, chì hè ancu negra, si distingue assai chjaramente.

In l'inguernu, a pelle di u cervu di u cervu diventa negru nantu à u spinu è i lati, è a parte sottu hè grisa. A testa, u collu è l'arechje sò marroni-grigi. I tacchi ponu esse vistu solu pocu.

Induve campa i daini ?

Originariamente, u daim era in casa in l'Europa cintrali è miridiunali è in Asia Minore. Tuttavia, hè statu introduttu in altri paesi seculi fà, per esempiu in Gran Bretagna, è più tardi ancu in Danimarca. Da quì hè ghjuntu à l'Europa Centrale. L'animali eranu soprattuttu tenuti in riserve di caccia è cacciati cum'è un sustitutu di u cervu rossu.

In seguitu, i cervi sò stati purtati ancu in paesi in altri cuntinenti, cum'è Argentina, Sudafrica, Giappone è Nova Zelanda. Foschi di luce cum'è daini cù grandi prati. Una mistura di furesta, prati è campi hè ideale. L'animali trovanu prutezzione è copre in a furesta è l'alimentariu in i prati è campi.

Chì tipi di daini ci sò ?

Sò cunnisciuti dui sottuspezie di daini: u daimulu europeu, chì era urigginariamente in casa in l'Asia Minore è l'Europa miridiunali, è u daim mesopotamianu, chì si trova in Mesopotamia è possibbilmente in l'Africa di u Nordu. L'ultime hè un pocu più grande di a subspecie europea.

Quanti anni fa i daini ?

I daini campanu da 15 à 20 anni. L'animali più anticu cunnisciutu hà righjuntu l'età di 32 anni.

Comportate

Cumu campà u daino ?

I daini sò assai suciali è campanu sempre in pacchetti. Tuttavia, e femine è i masci formanu gruppi separati. Sò riuniti solu durante a staghjoni d'accoppiamentu in u vaghjimu. L'animali piuttostu timidi sò attivi durante u ghjornu, si movenu tranquillamente attraversu i prati è pascenu, o riposu stendu in terra.

Per pudè percive i periculi in u tempu bè, l'animali anu assai boni sensi. Hanu una vista assai forte, un sensu di l'olfattu assai bonu, è ancu sentenu assai bè.

L'animali ponu spustà l'arechje indipindentamente l'una di l'altru è cusì situà esattamente da induve vene un sonu senza avè da spustà a testa. Questu li pruteghja da i predatori, cum'è percecenu principalmente u muvimentu. A pelliccia spotted furnisce un bonu camouflage.

A cuda hè aduprata per a cumunicazione: quandu sò rilassati, s'imbulighja o si move pocu avanti è avanti. Quandu in periculu, l'alzanu orizzontalmente, è quandu fughjenu, hè erettu assai. Siccomu a cuda negra si distingue assai bè contr'à u specchiu biancu, hè un signalu assai bonu per i membri di u pacchettu per vede.

Una volta à l'annu - trà l'iniziu d'aprili è u principiu di maghju - i masci sguassate i so antlers è un novu cresce. Mentre cresce, i novi cornu sò cuparti di ciò chì hè cunnisciutu com'è pelle di bast. Quandu i corni sò pronti, a pelle di bast mori è pende in stracci.

L'animali sguassate sti scraps fretendu i corni nantu à i rami di l'arburi è l'arbureti - questu hè chjamatu sweeping. Questu cambia ancu u culore di i corni. Hè chjaru in prima ma scura cù i sapuri di e piante.

I daini ponu marchjà, trottu è galoppà è saltà sin'à 180 centimetri di altezza. L'animali facenu ancu i salti chjamati bouncing, in quale spinghjenu da a terra cù e quattru gammi à u stessu tempu è sbarcanu quasi in u stessu locu.

Amici è nemichi di i daini

Grazie à i so boni sensi, i daini percepiscenu u periculu assai rapidamente. L'animali fughjenu. À una certa distanza da a fonte di periculu, si fermanu è l'osservanu assai vicinu. Quì i daini ùn anu pocu nemichi naturali, ma l'animali sò cacciati da l'omu. Solu i ghjovani animali ponu falà preda à i volpi.

Cumu si riproduce u daini ?

Duranti a staghjoni di rutting trà uttrovi è dicembre, l'animali si scontranu in terreni rutting speciali. Duranti stu tempu, i masci lanciavanu i so chianci di rutting è cumbattenu trà e femine. Scratch hollows in a terra cù i so zoccoli è i marcanu cù a so secrezione fragrante è l'urina. Tuttu chistu deve attruverà e femine è dì à i cuncurrenti: Questu hè u mo territoriu!

Dopu à l'accoppiamentu, una femina hè incinta per 33 simane è di solitu dà nascita solu un zitellu. Per fà questu, a femina si ritira da u so pacchettu è dà nascita à u so vitellu in un locu prutettu. U vitellu pesa da 4.4 à 4.6 kilogrammi. Dopu à una meza ora à una ora, beie per a prima volta è pò digià stà è marchjà. Quandu a mamma và à manghjà, u vitellu ferma daretu è abbraccia a terra. Grazie à a so fura maculata, hè ben camuffata quì.

Dopu à duie simane, a mamma è u vitellu tornanu à u pacchettu. Quì i ghjovani formanu picculi gruppi, chì sò curati da tutti i membri di u pacchettu. L'animali diventanu sessualmente maturu à l'età di dui à dui anni è mezu. Allora i cuccioli masci lascianu u pacchettu di a so mamma è si uniscenu à un pacchettu di masci.

Cumu cumunicà i daini ?

U daino pò fà diversi soni. Per esempiu, u bleat di a femina quand'elli chjamanu i so vitelli. I vitelli, à u turnu, rispundenu cù soni chì ricordanu di fischi. Duranti a staghjoni di u rutting, e femine facenu miagoli. Duranti stu tempu, i masci facenu soni chì ricordanu grunti, ronchi o rutti.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *