in

Lumbricu: ciò chì duvete sapè

U lumbricu hè un animali invertebratu. I so antenati campavanu in u mare, ma u lumbricu si trova di solitu in terra. Calchì volta vene ancu, per esempiu, quandu si cumpagna.

Ùn hè micca cunnisciutu da induve vene u nome "verme". Forse hè un "verme attivu", vale à dì un vermu chì si move. O hà u so nome da u fattu chì vene à a superficia quandu piove. Ùn hè micca cunnisciutu ancu per quessa ch'ellu face questu - puderia veramente sopravvive dui ghjorni nantu à a terra umita. Ci sò ancu spezie chì campanu in laghi o fiumi.

I vermi manghjanu a so strada attraversu a terra. Si nutrenu di i pianti decaduti è di a terra di humus. Questu alluntarà a terra. I vegetali si nutrenu ancu di l'excrementi di vermi di terra. Ùn deve esse troppu caldu è micca troppu friddu per i vermi di terra. In l'invernu hibernate.

200 anni fà, era sempri cridutu chì i vermi di terra eranu dannusu. Avà sapemu chì sò assai boni per a terra. Ci sò ancu splutazioni di vermi : i vermi sò allevati quì è poi venduti.

Micca solu i ghjardinari cumprà vermi, ma ancu i pescatori per u ganciu di pesca. U pesciu piace à manghjà i vermi, è ancu parechji altri animali cum'è moles. I vermi di a terra sò ancu parti di a dieta di l'acelli, cum'è l'estornu, i merli è i tordu. Animali più grossi cum'è volpi cum'è vermi di terra, è ancu chjuchi cum'è scarabeci è rane.

Da chì hè fattu u corpu di un vermu di terra?

Un vermu di terra hà assai picculi groove. Hè custituitu di ligami, i segmenti. Un vermu di terra hà circa 150 di questi. U vermu di terra hà cellule visuali individuali distribuite nantu à questi segmenti, chì ponu distingue trà u lume è u scuru. Queste cellule sò un tipu simplice d'ochji. Perchè sò distribuiti in tuttu u corpu, u vermu di terra ricunnosce induve hè più chjaru o più scuru.

Una parte più grossa hè chjamata clitellum. Ci sò parechje glandula da quale esce u mucus. U mucus hè impurtante in l'accoppiamentu perchè ghjunghje e cellule sperma in l'apertura dritta in u corpu.

U vermu di terra hà una bocca in fronte è un anu à a fine induve esce l'excrementi. Da l'esternu, i dui fini sò assai simili. In ogni casu, u fronte hè più vicinu à u clitellum, cusì pudete vede bè.

Parechje persone crèdenu chì pudete cutà un vermu di terra in dui è e duie mità vive. Ùn hè micca veramente veru. Dipende da ciò chì hè tagliatu. Sì solu l'ultimi segmenti 40 sò tagliati da u rump, spessu si cresce. Altrimenti, u vermu di terra morirà. Un massimu di quattru segmenti pò esse mancanti in fronte.

Appena quandu un animale morde un pezzu di verme, si ferisce tantu chì ùn pò micca sopravvive. A volte, però, u vermu di terra sipara intenzionalmente una parte di sè stessu. Se u rump hè pigliatu, u vermu di terra prova di perde è scappa.

Cumu si riproducenu i vermi di terra?

Ogni lumbricu hè simultaneamente una femina è un masciu. Questu hè chjamatu "hermafrodita". Quandu un vermu di terra hè unu à dui anni, diventa sessualmente maturu. Quandu l'accoppiamentu, dui vermi di terra nidificanu l'un à l'altru. Unu hè sfarente di l'altru. Allora u capu di unu hè à a fine di u corpu di l'altru.

I dui vermi di terra espulsanu u so fluidu seminale. Questu poi va direttamente à e cellule d'ova di l'altru vermu di terra. Un sperma è un ovulu s'uniscenu. Da ellu cresce un ovu minuscule. À l'esternu, hà diverse strati per a prutezzione.

Allora u vermu espelle l'ova è li lascia in terra. Un pocu vermu si sviluppa in ognunu. Hè trasparente à u principiu è poi sfila da a so cunchiglia. Quantu ova ci sò è quantu tempu ci vole à sviluppà dipende assai da u tipu di verme di terra.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *