in

Eagle: Ciò chì duvete sapè

L'aquile sò grossi rapaci. Ci sò parechje spezie, cum'è l'aquila d'oru, l'aquila bianca è l'osprey. Si nutrenu di animali chjuchi è grandi. Piglianu a so preda cù e so unghie forti in volu, in terra, o in l'acqua.

L'aquile di solitu custruiscenu i so nidi, chjamati eyries, nantu à scogli o arburi alti. A femina depone quì da unu à quattru ova. U periodu d'incubazione hè di 30 à 45 ghjorni, secondu a spezia. I pulcini sò inizialmente bianchi, u so piume scuru cresce dopu. Dopu à circa 10 à 11 simane, i ghjovani ponu vola.

A spezia d'acula più cunnisciuta in l'Europa Centrale hè l'acula d'oru. E so piume sò marroni è e so ali stese sò larghe circa dui metri. Vive soprattuttu in l'Alpi è intornu à u Mediterraniu, ma ancu in l'America di u Nordu è l'Asia. L'acula d'oru hè assai forte è pò caccià mammiferi più pesanti chè ellu stessu. Piglia di solitu cunigli è marmotte, ma ancu giovani cervi è cervi, qualchì volta rettili è uccelli.

In u nordu è à l'est di a Germania, invece, si pò truvà l'acula bianca : a so envergatura hè ancu un pocu più grande di quella di l'acula d'oru, vale à dì sin'à 2.50 metri. A testa è u collu sò più ligeri cà u restu di u corpu. L'aigle à queue blanche se nourrit principalement de poissons et d'oiseaux d'eau.

Intimamente ligata à questu hè l'aquila calva, truvata solu in l'America di u Nordu. U so piume hè quasi neru, mentri a so testa hè tutta bianca. Hè l'animali araldicu, una marca distintiva, di i Stati Uniti.

L'aquile sò in periculu ?

L'omu anu cacciatu l'acula d'oru o puliti i so nidi dapoi seculi. L'anu vistu cum'è un cuncurrente perchè manghjava a preda umana, cum'è i cunigli, ma ancu l'agnelli. L'acula d'oru era estinta in tutta a Germania, salvu in l'Alpi bavaresi. Hè sopravvissutu principarmenti in muntagna induve a ghjente ùn pudia micca ghjunghje à i so nidi.

Diversi stati anu prutettu l'aquila d'oru da u XXu seculu. Da tandu, e pupulazioni di l'acula si sò ricuperati in parechji paesi, cumpresi Germania, Austria è Svizzera.

L'acula di coda bianca hè ancu cacciata dapoi seculi è hè guasi estinta in l'Europa uccidintali. In Germania, sopravvive solu in i stati federali di Mecklenburg-Pomerania Occidentale è Brandenburg. Un altru periculu hè ghjuntu dopu : a tossina di l'insetti DDT s'accumulava in i pesci è cusì avvelenava ancu l'acula di coda bianca per chì i so ovi eranu sterili o ancu sbulicati.

Certi stati anu aiutatu in una varietà di modi per reintroduce l'aquila bianca. L'insecticida DDT hè statu pruibitu. In l'invernu, l'acula bianca hè alimentata in più. A volte, i nidi di l'acula eranu ancu guardati da vuluntarii per chì l'acula ùn sò micca disturbati o i ghjovani acelli sò stati arrubati da i venditori di animali. Dapoi u 2005, ùn hè più cunsideratu in periculu in Germania. In Austria, l'acula bianca hè minacciata di estinzione. In particulare in l'inguernu, manghjanu ancu a carogna, vale à dì l'animali morti. Quessi ponu cuntene assai piombo, chì avvelenanu l'acula bianca. Movimenti di treni o linee elettriche sò ancu un periculu. Certi pirsuni ancu ponenu ancora esche avvelenatu.

L'acula di coda bianca ùn hè mai statu in casa in Svizzera. À u più, vene cum'è un invitatu chì passa. L'osprey è l'aquile à macchie minori si riproducenu ancu in Germania. Ci sò parechje altre spezie d'aquile in u mondu.

Perchè l'aquile sò spessu in stemma?

Un stemma hè una maghjina chì rapprisenta un paese, cità o famiglia. Dapoi l'antichità a ghjente hè stata affascinata da i grandi uccelli chì sbulicanu in u celu. I ricercatori suspettanu ancu chì u nome aquila vene da a parolla "noble". L'antichi grechi anu cunsideratu chì l'acula era u simbulu di Zeus, u babbu di i dii, mentri i Rumani cridianu chì era Jupiter.

In u Medievu ancu, l'acula era un signu di putenza reale è nubiltà. Hè per quessa chì solu i rè è l'imperatori anu permessu di utilizà l'acula cum'è u so animale araldico. Cusì hè ghjuntu in i stemma di parechji paesi, per esempiu, Germania, Austria, Pulonia è Russia. Ancu i Stati Uniti anu una cresta d'aquila, ancu s'ellu ùn anu mai avutu un rè. L'aquila americana hè un aquila calva, è l'aquila tedescu una aquila d'oru.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *